Judecătorul Alin Ene (foto) din CSM a publicat vineri, 27 martie 2026, o lecție de alfabetizare juridică. Demersul are loc după ce procurorul Claudiu Sandu din CSM a acuzat judecătorii ICCJ că au instituit dictatura prin decizia de suspendare a Comitetului pentru modificarea Legilor Justiției înființat de premierul Bolojan, Comitet în care grupările #rezist făceau propuneri prin care încercau să pună mâna pe magistratură (click aici și aici pentru a citi).

Așadar, judecătorul Alin Ene explică într-o postare pe pagina sa de Facebook – postare ce poate fi citită inclusiv de procurorul CSM Claudiu Sandu, iar noi chiar sperăm că acesta o va citi – că decizia ICCJ de suspendare a Comitetului lui Ilie Bolojan nu reprezintă nicidecum o instaurare a dictaturii, căci în realitate dictatura apare tocmai atunci când instanțele nu mai au voie să controleze actele emise de puterea executivă.

Dimpotrovă, arată Ene, hotărârea ICCJ este specifică unui stat de drept și principiului separației puterilor în stat. Judecătorul CSM precizează că Guvernul nu este deasupra legii, iar ceea ce s-a întâmplat la Înalta Curte se înscrie în prevederile art. 126 din Constituiția României privind controlul judecătoresc al actelor administrative.

Postarea judecătorului Alin Ene din CSM:

„E bine, dar nu așa! - scurtă lecție de ALFABETIZARE JURIDICĂ.

În ultimele zile s-a comentat intens despre 'abuzul' ICCJ, care a îndrăznit să suspende un act administrativ al executivului și despre cum asta ne conduce către o dictatură a justiției.

De aceea, pare că se impune o scurtă alfabetizare juridică, atât pentru cei care e firesc să nu cunoască noțiunile de bază din acest domeniu, cât și pentru cei care lasă impresia că le-au uitat.

Dictatură nu e atunci când un prim-ministru nu mai poate să creeze un comitet care să 'reformeze' legile justiției exact în stilul care a adus sistemul în genunchi. Nu e atunci când instanțele suspendă actele guvernului.

E exact invers.

Dictatură e atunci când instanțele nu mai au voie să controleze actele executivului.

Când un complet de la Înalta Curte spune 'stai puțin, domnule premier, hai să vedem dacă ai exagerat', nu e control abuziv și dictatura justiției.

E stat de drept.

E separația puterilor în acțiune.

E tocmai mecanismul care împiedică executivul să devină un fel de 'reformator' absolut, care decide singur sau în alianțe netransparente cum să taie și să coasă legile care îl privesc direct pe el și pe aliații lui.

În statul de drept, executivul nu este deasupra legii.

Iar conceptul este prevăzut în Constituția României (art. 126) și se numește simplu: control judecătoresc al actelor administrative.

Dar ironia maximă apare abia când tocmai cei care ar trebui să apere independența justiției încep să se teamă că independența asta ar putea să îi deranjeze pe cei care vor să 'reformeze' justiția după chipul și asemănarea lor.

Să ne relaxăm, deci!

Statul de drept n-a murit doar pentru că un prim-ministru nu mai poate să înființeze un comitet de 'reformă' în afara controlului judecătoresc.

Dimpotrivă. Abia acum începe să respire.

Dar poate că tocmai asta deranjează.

Dorința de a avea un 'tătuc absolut' ne face să contorsionăm orice logică de bun simț și orice principii de drept și ajungem să aruncăm cuvinte mari cu aparență străvezie de argument juridic”.