Managementul Laurei Kovesi la DNA este facut praf chiar de un sef din PICCJ. Ne referim la adjunctul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul Cristian Lazar. Desi nu a reusit sa il convinga pe ministrul Justitiei Tudorel Toader ca merita sa ocupe sefia DNA, procurorul Lazar a identificat, cat se poate de corect credem noi, cateva dintre cauzele care au provocat prabusirea parchetului anticoruptie sub conducerea revocatei Laura Kovesi. Cristian Lazar a acuzat deprofesionalizarea DNA prin aducerea in Directie a unor procurori de la parchete de judecatorii, care au trecut de la dosare marunte la investigarea infractiunilor de coruptie, cei mai multi dintre ei prinzandu-si urechile si nefiind capabili sa instrumenteze cauze care sa se finalizeze in instanta cu condamnari.

Este o problema asupra careia Lumeajustitiei.ro a atras atentia in nenumarate randuri, aratand ca recrutarea unor procurori de la parchete de judecatorii, care s-au ocupat cu furturi de masini, dosare rutiere sau furtisaguri din mijloacele de transport nu ofera garantiile de profesionalism ridicat si experienta pe care le presupune o functie de executie in DNA. Din pacate insa, in perioada in care Kovesi a condus DNA, parchetul anticoruptie s-a umplut de asemenea procurori.

Cei mai cunoscuti dintre procurorii adusi in DNA direct de la parchete de pe langa judecatorii sunt de departe Alexandra Carmen Lancranjan, zisa “Veverita” (foto 1 centru) - venita de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 2, care a picat primul interviul pentru DNA, fiind apoi introdusa in parchet cu delegare si reusind din a doua incercare sa ia interviul, procurorul Jean Uncheselu (foto 1 stanga) – venit de la Parchetul Judecatoriei Craiova, care se ocupa cu “decaparea” de premieri, procurorul Corneliu Iuliu Natavala (foto 1 dreapta) - venit de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 3, pe cand avea doar 2 ani de la numirea in functia de procuror, dar care a plecat din DNA de curand sau procuroarea Mihaela Beldie Canela (foto 2) – venita de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 3, cea care a primit un dosar privind compania Tel Drum si care a semnat adresa intimidanta pe care DNA a trimis-o judecatorilor de la CA Ploiesti care judecau dosarul “Kovesi-Antena 3” in care acestia erau informati ca exista un dosar penal la parchetul anticoruptie (click aici pentru a citi). Desigur sunt mult mai multi procurori aflati in aceasta situatie, dar am enumerat doar patru “vedete”.

Revenind la Cristian Lazar, acesta sustine in proiectul sau de management ca unul dintre factorii care vulnerabilizeaza DNA este insuficienta pregatire profesionala a cadrelor. In acest sens, Lazar arata ca specificul DNA ar presupune recrutarea, cu precadere, a procurorilor care, anterior promovarii in Directie si-au desfasurat activitatea la nivelul parchetelor de pe langa tribunale, curti de apel sau la PICCJ. Asta intrucat alcatuirea corpului de procurori ai DNA cu procurori proveniti de la parchetele de pe langa judecatorii, care nu au desfasurat anterior activitatii de urmarire penala in domeniul investigarii faptelor de coruptie si a celor asimilate coruptiei genereaza vulnerabilitati, prin prisma insuficientei cunoasteri si stapaniri a metodelor si tacticilor specifice de investigare a acestor tipuri de infractiuni:

“O parte a factorilor care genereaza vulnerabilitatile Directiei Nationale Anticoruptie sunt interni (insuficienta pregatire profesionala a cadrelor, lipsa de implicare a factorilor de conducere sau implicarea partiala, cresterea cazurilor de manifestari ce aduc atingere onoarei sau reputatiei profesiei), altii sunt externi (modificari ale cadrului legislativ, difuzarea, prin mass-media, a unor informatii nereale, privind activitatea Directiei).

(…)

Lipsa experientei profesionale anterioare specifice a unor procurori din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.

Potrivit cadrului legal de organizare si functionare a Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii care isi desfasoara activitatea in cadrul Directiei efectueaza numai urmarire penala proprie; specificul activitatii structurii ar presupune recrutarea, cu precadere, a procurorilor care, anterior promovarii la Directia Nationala Anticoruptie si-au desfasurat activitatea profesionala la nivelul parchetelor de pe langa tribunale, curti de apel sau la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Alcatuirea corpului de procurori ai Directiei Nationale Anticoruptie, cu precadere din randul procurorilor care provin de la parchetele de pe langa judecatorii, fara sa fi desfasurat, anterior, activitatii de urmarire penala in domeniul investigarii de coruptie genereaza vulnerabilitati, prin prisma insuficientei cunoasteri si stapaniri a metodelor si tacticilor specifice de investigare a acestor tipuri de infractiuni (infractiunile de coruptie si cele asimilate celor de coruptie).

Pentru remedierea acestui aspect, se va acorda o atentie sporita selectarii procurorilor a caror experienta profesionala anterioara justifica promovarea acestora in cadrul unei structuri speciale si specializate a statului, in combaterea faptelor de coruptie, printr-un rol pro-activ al conducerii Directiei”.

Luluta a ingropat DNA in achitari

In acelasi proiect de management, procurorul Lazar a analizat si problema achitarilor incasate de DNA. Adica, cea mai importanta proba, in opinia noastra, care arata dezastrul in care a ajuns DNA sub conducerea Laurei Kovesi. Astfel, Cristian Lazar atrage atentia asupra numarului extrem de ridicat de achitari pe care le are DNA, in comparatie cu celelalte parchete. Mai exact, Lazar retine ca DNA a inregistrat in 2017, spre exemplu, o rata de achitari de 12,24%, in vreme ce la nivelul Ministerului Public, in acelasi an 2017, ponderea achitarilor a fost de 1,7%:

“Procentul achitarilor

Dupa cum s-a mai aratat, in cursul anului 2017, ponderea achitarilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor in judecata, a fost de 12,24%, aspect ce impune o analiza atenta a cauzelor care au condus la inregistrarea acestui procent ridicat al achitarilor. In acest sens, retinem ca, pe ansamblul Ministerului Public, in cursul anului 2017, ponderea achitatilor definitiv, din totalul inculpatilor trimisi in judecata, a fost de 1,7%.

Se remarca necesitatea cresterii atentiei acordate de procurorii cu functie de conducere, verificarii legalitatii si temeiniciei actelor de sesizare a instantelor de judecata”.

Procurori pe langa etica si deontologie

Nu in ultimul rand, Cristian Lazar acuza si derapajele anumitor procurori din DNA care au contribuit la randul lor la prejudicierea imaginii acestui parchet. Lazar invoca abaterile de la normele de etica si deontologie profesionala din partea unor procurori din structurile teritoriale ale DNA:

“Existenta unor abateri disciplinare, savarsite de catre procurori ai Directiei Nationale Anticoruptie.

Abatarea de la normele de etica si deontologie profesionala, inregistrata la nivelul unor servicii teritoriale ale Directiei Nationale Anticoruptie, a fost de natura sa genereze majore prejudicii de imagine institutiei, in ansamblul sau, fapt ce va impune acordarea unei atentii sporite, cu scop preventiv, sesizarilor care vizeaza astfel de fapte, presupus comise de catre procurori ai Directiei, in scopul revocarii celor ce nu mentin nivelul de etica pe care il presupune desfasurarea activitatii in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie”.

Desigur, cel mai cunoscut caz de acest gen este cel al procurorilor Lucian Onea si Mircea Negulescu de la DNA Ploiesti, care au fost demascati in fata intregii tari in legatura cu modul in care se comportau si fabricau dosare, si care au de altfel calitatea de inculpat intr-un dosar instrumentat de PICCJ.

Iata fragmentul din proiectul procurorului Lazar in care se regaseste analiza catorva cauze care au condus la prabusirea DNA sub conducerea Laurei Kovesi: