CLASARE PENTRU TITUS CORLATEAN – Exclusiv: DNA a inchis dosarul fostului ministru de Externe la trei ani dupa ce a cerut urmarirea penala pentru abuz in serviciu si exercitarea impiedicarii drepturilor electorale, pe motiv ca l-ar fi favorizat pe Ponta, care culmea a pierdut alegerile in fata lui Iohannis. Parchetul a invocat Decizia CCR din cazul OUG 13: “O optiune de politica legislativa nu poate fi analizata de organele judiciare, din perspectiva unei eventuale activitati infractionale”

Luni, 26 noiembrie 2018 11:07 | Scris de Bogdan GALCA | pdf | print | email

Curg pe banda rulanta clasarile in dosarele inventate de DNA fara sa existe probe sau fapte penale. Ultimul caz de acest gen este cel al fostului ministru de Externe Titus Corlatean (foto). Acuzat in 2016 de abuz in serviciu si impiedicarea exercitarii drepturilor electorale pe motiv ca ar fi organizat discretionar sectiile de votare din strainatate la alegerile din 2014, astfel ca s-ar fi obtinut un folos necuvenit pentru Victor Ponta, colegul sau de partid si contracandidatul lui Klaus Iohannis, Titus Corlatean a primit clasare dupa mai bine de doi ani.


In 15 noiembrie 2018, DNA a dispus solutia de clasare in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”. DNA a invocat atat Decizia CCR 68/2017, care a stabilit ca ancheta declansata de parchetul anticoruptie impotriva Guvernului privind adoptarea OUG 13/2017 este abuziva, si ca procurorii nu pot cerceta legalitatea si oportunitatea unui act normativ, dar si faptul ca Senatul a refuzat sa dea aviz pentru urmarirea penala a fostului ministru de Externe.

Unde e favorizarea lui Ponta?

In 16 mai 2016, parchetul anticoruptie anunta cu surle si trambite ca a cerut Senatului aviz pentru urmarirea penala a lui Titus Corlatean pentru abuz in si serviciu, cu obtinere de foloase necuvenite pentru altul, si impiedicarea exercitarii drepturilor electorale in legatura cu organizarea alegerilor din 2014. Fostul ministru de Externe era acuzat public ca ar fi limitat accesul la sectiile de votare din strainatate, si ca asta ar fi avut drept consecinta cresterea procentajului total de voturi favorabile obtinute de Victor Ponta, “in conditiile in care comportamentul electoral al cetatenilor romani din strainatate, in mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”.

Senatul a respins insa urmarirea penala a lui Corlatean. Si bine a facut, caci in caz contrar este posibil ca inceperea urmaririi penale sa-l fi scos pe Titus Corlatean din politica, pentru ca doi ani mai tarziu dosarul sa fie clasat. Insa nu avizul negativ dat de Senat a constituit motivul principal al clasarii. DNA motiveaza in primul rand solutia data facand referire la Decizia CCR 68/2017 februarie 2017: “Una dintre cauzele care a generat aceasta situatie a fost reprezentata de cadrul legal deficitar in baza caruia s-a desfasurat procesul electoral. Un numar insemnat de sesizari au solicitat efectuarea de cercetari sub acest aspect si in ceea ce priveste omisiunea autoritatilor de a adopta acele masuri legislative care sa faciliteze exercitarea drepturilor electorale. Conform Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 a Curtii Constitutionale, o optiune de politica legislativa, care in cauza ar fi putut avea ca efect imbunatatirea situatiei exercitarii dreptului la vot si limitarea impiedicarii exercitarii acestuia, nu poate fi analizata de organele judiciare, din perspectiva unei eventuale activitati infractionale, aceasta indiferent care ar fi efectele urmarite si produse prin adoptarea ori neadoptarea unor acte normative”. Astfel, procurorii recunosc ca stiau inca din 2017, dupa pronuntarea deciziei CCR, faptul ca Titus Corlatean nu a savarsit vreo fapta penala, insa au tinut dosarul la sertar mai bine de un an pana sa dea solutia clasarii.

In final, trebuie precizat ca in urma turului doi al alegerilor prezidentiale din 2014, in care au ramas in cursa Victor Ponta si Klaus Iohannis, acesta din urma a iesit ca prin magie presedinte, ministru de Externe fiind acelasi Titus Corlatean. Deci, unde a fost favorizare lui Ponta?

Iata cum a motivat DNA solutia de clasare:

“La data de 15 noiembrie 2018, procurorii anticoruptie au dispus solutia clasarii, conform art. 16 alin 1, lit. b, teza intai ('fapta nu este prevazuta de legea penala ...') si e, teza finala ('lipseste ... o alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale') din Codul de Procedura Penala.
Raportat la situatia descrisa mai sus, din probele administrate in cursul urmaririi penale a rezultat faptul ca exercitarea dreptului la vot al cetatenilor romani aflati in strainatate ar fi fost in mod serios ingreunata, si in anumite cazuri chiar impiedicata, numeroase persoane fiind puse astfel in fata imposibilitatii de a-si exercita drepturile electorale.
Una dintre cauzele care a generat aceasta situatie a fost reprezentata de cadrul legal deficitar in baza caruia s-a desfasurat procesul electoral. Un numar insemnat de sesizari au solicitat efectuarea de cercetari sub acest aspect si in ceea ce priveste omisiunea autoritatilor de a adopta acele masuri legislative care sa faciliteze exercitarea drepturilor electorale.

Conform Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 a Curtii Constitutionale, o optiune de politica legislativa, care in cauza ar fi putut avea ca efect imbunatatirea situatiei exercitarii dreptului la vot si limitarea impiedicarii exercitarii acestuia, nu poate fi analizata de organele judiciare, din perspectiva unei eventuale activitati infractionale, aceasta indiferent care ar fi efectele urmarite si produse prin adoptarea ori neadoptarea unor acte normative.
In ceea ce priveste absentarea in ziua votului a unor membri ai comisiilor electorale, desemnati din partea anumitor partide politice, o atare fapta a fost apreciata de legiuitor ca fiind de natura contraventionala (Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, la art. 55, lit. u prevede ca este contraventie 'incalcarea de catre membrii birourilor electorale a obligatiei de a participa la activitatea acestor birouri').
Un alt aspect care a condus la ingradirea dreptului la vot al cetatenilor romani aflati in strainatate ar fi constituit-o modalitatea in care Ministerul Afacerilor Externe a organizat procesul electoral, in primul rand prin stabilirea unui numar insuficient de sectii de votare, contrar propunerilor facute de misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei in strainatate, si in al doilea rand prin modalitatea de dispunere a acestora, cu ignorarea datelor existente, referitoare la zonele in care se aflau cei mai multi cetateni romani, si a participarii acestora la procesele electorale anterioare.
La data de 21 iunie 2016, prin hotararea nr. 88/2016, plenul Senatului a respins solicitarea DNA de incepere a urmaririi penale in legatura cu o persoana, inalt demnitar, membru al Guvernului care avea si calitatea de senator, fata de care ar fi existat aspecte din care ar fi rezultat suspiciunea rezonabila ca ar fi comis faptele mentionate mai sus.
In aceste conditii s-a constatat ca lipseste o conditie ceruta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale, fapt care impiedica si dispunerea efectuarii in continuare a urmaririi penale, imprejurare care impune, clasarea cauzei”.

Accesari:7085