DIASPORA MALAI VISEAZA – Dosarul DNA pe votul din strainatate de la alegerile europarlamentare este mort din fasa. Ancheta prin care se incearca aplicarea unei noi lovituri Guvernului se indreapta spre clasare sau achitare: “O optiune de politica legislativa, care in cauza ar fi putut avea ca efect imbunatatirea situatiei exercitarii dreptului la vot si limitarea impiedicarii exercitarii acestuia nu poate fi analizata de organele judiciare”. Solutia apartine DNA intr-un caz tras la indigo

Vineri, 7 iunie 2019 14:49 | Scris de Bogdan GALCA | pdf | print | email

Un nou dosar penal a fost anuntat cu mare tam-tam in ultimele zile. Este vorba despre ancheta privind incidentele petrecute la votul din disapora de la alegerile europarlamentare si referendumul pe justitie al lui Iohannis legate de imposibilitatea unor alegatori de a-si exercita votul ca urmare a unui presupus numar insuficient de sectii de votare. Asa cum deja se stie, cauza a fost deschisa initial la PICCJ si trimisa apoi la DNA. Problema este ca acest dosar este mort din fasa, dupa cum Lumea Justitiei va demonstra in cele ce urmeaza, solutia finala neputand fi decat una de clasare, iar daca totusi cauza va fi trimisa in instanta ea se va solda cu achitare. Iar asta pentru ca procurorii DNA nu pot ancheta deciziile politice privind modul de organizare a alegerilor. Si afirmam acest lucru avand in vedere un precedent creat chiar de catre DNA, intr-un caz tras la indigo.

Astfel, Directia Nationala Anticoruptie a informat joi, 6 iunie 2019, ca a primit de la Parchetul de pe langa Inalta Carte de Casatie si Justitie, ca urmare a declinarii competentei, un numar de 42 de plangeri avand ca obiect “nereguli privind exercitarea dreptului de vot de catre cetatenii din afara granitelor tarii la alegerile pentru Parlamentul European si la Referendumul desfasurate la data de 26 mai 2019”. In acest sens, DNA a precizat ca a fost constituit un dosar penal in care urmeaza sa se efectueze acte de urmarire penala:


Ca urmare a solicitarilor formulate de reprezentanti ai mass media si avand in vedere interesul public major suscitat de tematica solicitarilor respective, pentru o corecta informare a opiniei publice, Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa va comunice urmatoarele:

La data de 6 iunie 2019 au fost primite, de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, un numar de 42 de plangeri avand ca obiect nereguli privind exercitarea dreptului de vot de catre cetatenii din afara granitelor tarii la alegerile pentru Parlamentul European si la Referendumul desfasurate la data de 26 mai 2019. Ca urmare a transmiterii plangerilor, la data de 6 iunie 2019, in cadrul D.N.A a fost constituit un dosar penal in care se vor efectua acte de urmarire penala”.

Precedentul Corlatean

Dosarul privind votul din diaspora de la ultimele alegeri este insa unul mort din fasa. Iar asta intrucat procurorii DNA nu au voie sa ancheteze modul de organizare a alegerilor, in legatura cu deciziile politice privind numarul sectiilor de votare. Nu o spunem noi, ci o recunoaste chiar DNA, intr-un dosar similar in care vizat a fost ex-ministrul de Externe Titus Corlatean.

In mai 2016, DNA a cerut Senatului incuviintare pentru punerea sub urmarire penala a lui Titus Corlatean pentru acuzatiile de abuz in serviciu, cu obtinerea de foloase necuvenite pentru altul, si impiedicarea exercitarii drepturilor electorale, pentru modul in care a organizat sectiile de votare din strainatate la alegerile prezidentiale din 2014 (vezi facsimil 1):

In contextul organizarii alegerilor prezidentiale din anul 2014, in calitate de ministru al afacerilor externe, Corlatean Titus, prin incalcarea procedurilor legale si prin acte de dispozitie, a organizat discretionar sectiile de votare din strainatate, obtinand astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus si sustinut de partidul din care facea si el parte.

Folosul necuvenit pentru altul a constat in limitarea numarului de cetateni romani care si-au putut exercita dreptul de vot in strainatate.

Prin urmare, limitarea accesului la sectiile de votare in strainatate a avut drept consecinta cresterea procentajului total de voturi favorabile obtinute de acelasi candidat, in conditiile in care comportamentul electoral al cetatenilor romani din strainatate, in mare parte, era defavorabil candidatului respectiv.

Pe de alta parte, dreptul de vot cetatenilor romani care locuiesc in strainatate a fost vatamat. Vatamarea s-a realizat atat prin impiedicarea exercitarii acestui drept, cat si prin ingreunarea foarte serioasa a exercitarii acestui drept, care a determinat pe multi dintre titularii dreptului la vot sa renunte la exercitarea acestuia.

Prin aceeasi conduita, ministrul de externe a cauzat si o vatamare a intereselor legitime ale Ministerului Afacerilor Externe, interese care constau in buna functionare a misiunilor diplomatice si a oficiilor consulare ale Romaniei in strainatate si in indeplinirea de catre acestea, in conditii optime, a atributiilor legale privind apararea, in strainatate, a drepturilor cetatenilor romani.

Sintetic, aceasta indeplinire defectuoasa a atributiile de serviciu s-a concretizat indeosebi in:

-nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor sectii de votare in localitati in care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de catre un numar superior de persoane;

-organizarea, fara vreo documentare ori justificare, de sectii de votare in localitati care nu au fost propuse de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei”.


Ancheta DNA se indreapta spre o clasare sigura. Daca nu, spre achitare

Asadar, fostul ministru Titus Corlatean era acuzat ca prin numarul mic de sectii de votare din strainatate ar fi impiedicat exercitarea votului de catre romanii din diaspora, si ca in acest fel ar fi incercat sa il favorizeze pe candidatul partidului din care facea parte, la acea vreme Victor Ponta. Cu alte cuvinte, Ministerul de Externe sub conducerea lui Corlatean ar fi deschis mai putine sectii de votare in strainatate ca sa ii impiedice pe romani sa il voteze pe contracandidatul lui Ponta, Klaus Iohannis. O simpla presupunere.

Oricum, acuzatiile din 2016 sunt similare cu cele aduse astazi, in legatura cu alegerile europarlamentare si referendumul lui Iohannis, Guvernul PSD-ALDE fiind acuzat ca intentionat nu a deschis mai multe sectii de votare (desi aceastea au fost de doua ori mai multe decat la alegerile europarlamentare din 2014), pentru a-i impiedica pe romani sa voteze PNL si USR, si astfel pentru a creste numarul voturilor pentru PSD si ALDE.

Similara cu solutia din dosarul lui Titus Corlatean va fi insa si cea care se va da de catre DNA in cazul dosarului privind votul din 2019. Sau cel putin ar trebui sa fie. Asta intrucat procurorii DNA nu pot ancheta o decizie politica privind modul de organizare a alegerilor.

Chiar DNA recunoaste acest lucru, public, in actualizarea din 20 noiembrie 2018, facuta la comunicatul de presa din mai 2016 in care informa ca a cerut urmarirea penala a lui Titus Corlatean (vezi facsimil 2). O actualizare in care DNA anunta ca a dispus solutia de clasare fata de ex-ministrul de Externe Titus Corlatean in temeiul art. 16. alin. 1, lit. b) teza I - “fapta nu este prevazuta de legea penala” si lit. e), teza finala - “lipseste o alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale”.

Foarte importanta este insa motivarea DNA pentru solutia de clasare. Concret, parchetul anticoruptie invoca Decizia 68 din 27 februarie 2017 a CCR, prin care se arata ca procurorii nu pot ancheta optiunea politica legislativa privind modul de organizare al alegerilor. Ceea ce inseamna ca si acest nou dosar legat de votul din strainatate la alegerile europarlamentare ar trebui sa se incheie tot cu o clasare. Sau cu achitare in cazul in care procurorii DNA se vor incapatana, in mod prostesc si fara sa tina cont de "practica" deja existenta si de Decizia CCR, sa trimita cauza in instanta.

Iata comunicatul DNA privind solutia de clasare data fata de ex-ministrul Titus Corlatean:

“La data de 15 noiembrie 2018, procurorii anticoruptie au dispus solutia clasarii, conform art. 16 alin 1, lit. b, teza intai ('fapta nu este prevazuta de legea penala ...') si e, teza finala ('lipseste ... o alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale') din Codul de Procedura Penala.

Raportat la situatia descrisa mai sus, din probele administrate in cursul urmaririi penale a rezultat faptul ca exercitarea dreptului la vot al cetatenilor romani aflati in strainatate ar fi fost in mod serios ingreunata, si in anumite cazuri chiar impiedicata, numeroase persoane fiind puse astfel in fata imposibilitatii de a-si exercita drepturile electorale.

Una dintre cauzele care a generat aceasta situatie a fost reprezentata de cadrul legal deficitar in baza caruia s-a desfasurat procesul electoral. Un numar insemnat de sesizari au solicitat efectuarea de cercetari sub acest aspect si in ceea ce priveste omisiunea autoritatilor de a adopta acele masuri legislative care sa faciliteze exercitarea drepturilor electorale.

Conform Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 a Curtii Constitutionale, o optiune de politica legislativa, care in cauza ar fi putut avea ca efect imbunatatirea situatiei exercitarii dreptului la vot si limitarea impiedicarii exercitarii acestuia nu poate fi analizata de organele judiciare, din perspectiva unei eventuale activitati infractionale, aceasta indiferent care ar fi efectele urmarite si produse prin adoptarea ori neadoptarea unor acte normative.

In ceea ce priveste absentarea in ziua votului a unor membri ai comisiilor electorale, desemnati din partea anumitor partide politice, o atare fapta a fost apreciata de legiuitor ca fiind de natura contraventionala (Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, la art. 55, lit. u prevede ca este contraventie 'incalcarea de catre membrii birourilor electorale a obligatiei de a participa la activitatea acestor birouri')”.

Sursa Foto: Kristian Schuster

Accesari:3747