FUDULII DE LA DNA – Iata ce preocupari marunte are sefa interimara de la DNA Anca Jurma. Dupa modificarea Legii 304/2004, Jurma a trimis o adresa Curtii de Apel Bucuresti in care se plange ca procurorul DNA nu poate sa stea la acelasi nivel cu avocatul: "Pozitia procurorului nu ii asigura vizibilitate, fiind obturat de avocati si parti... Procurorului nu ii sunt asigurate conditiile minime fizice pentru exercitarea decenta si in siguranta a rolului sau" (Document)

Joi, 15 noiembrie 2018 14:17 | Scris de Elena DUMITRACHE | pdf | print | email

Tara arde si Jurma se ocupa de prostii. Procurorul sef interimar al Directiei Nationale Anticoruptie Anca Jurma (foto) este dat peste cap de modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, mai ales de schimbarea locului procurorului in sala de judecata. Obisnuiti sa se cocoate pe podium, de-a dreapta judecatorilor, procurorii DNA sunt acum nemultumiti ca prin noua lege de organizare judiciara, conform art. 7 alin. (3) au fost pusi la acelasi nivel cu avocatii, astfel incat sa fie respectat principiul egalitatii de arme. Iar tocmai acesta chestiune pare sa reprezinte problema principala a Directiei Nationale Anticoruptie, putand sa intelegem ca, de suparare, nu au mai facut decat dosare cu fapte prescrise sau sortite achitarii.


Pentru a clarifica problema locului procurorului in sala de judecata – loc care conform denumirii este pe podea, adica pe parchet –, sefa interimara a DNA, Anca Jurma, a trimis conducerii Curtii de Apel Bucuresti o adresa prin care ii solicita sa comunice catre DNA care sunt modalitatile de configurare a salilor de judecata, exemplificand astfel ce se intampla, atentie, la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In adresa de 4 pagini pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate, Anca Jurma reclama ca daca procurorul va ramane, conform noilor prevederi din Legea 304/2004, la acelasi nivel cu avocatii, reprezentatului Ministerului Public nu i se va asigura vizibilitate, "fiind obturat de avocati si parti", si nici "conditiile minime fizice pentru exercitarea decenta si in siguranta a rolului sau", astfel ca nu va putea auzi si nu se va putea face auzit.

Mai sa fie, dar avocatii cum de reusesc sa ramana concentrati si sa sustina pledoariile in fata completului de judecata, desi stau in prezenta publicului din sala, care vorbeste constant? Si de ce conditii extraordinare au nevoie procurorii pentru a-si exercita decent profesia?

Va puteti imagina totusi ca unii procurori au reclamat ca nu se simt in siguranta daca stau la acelasi nivel cu avocatii?

Si chiar asa, fiind considerati pe picior de egalitate, de ce ar trebui procurorii sa fie mai vizibili decat avocatii?

Tupeul DNA este si mai mare de atat. Potrivit adresei trimise de Jurma conducerii Curtii de Apel Bucuresti, procurorii par nemultumiti si de faptul ca pupitrul din dreapta completului de judecata, care candva era al procurorului, este in prezent folosit de avocati atunci atunci cand acestia semneaza declaratii sau documente pe care le inmaneaza instantei. Extraordinar!

Pentru a convinge conducerea Curtii de Apel Bucuresti ca pozitionarea procurorului alaturi de avocati este un lucru rau, procurorul sef interimar al DNA, Anca Jurma, a dat exemple din hotarari ale CEDO in care s-ar fi respins cererile in care se sustinea incalcarea principiului impartialitatii judecatorilor si celui al egalitatii de arme prin pozitionarea privilegiata a procurorului in sala de judecata. Jurma sustine, citand CEDO, ca o pozitie "avantajoasa" a procurorului in sala de judecata nu este de natura sa aduca atingere principiului egalitatii armelor daca nu pune acuzatul intr-o situatie dezvantajoasa in vederea formularii apararii sale. Timpul ne-a dovedit ca in instantele din Romania, in multe cazuri, acuzatul a fost cel dezavantajat si in imposibilitatea de a formula apararea si niciodata procurorul, indiferent de locul in care ar sta in sala.

In finalul cererii, Jurma sustine ca modificarea locului procurorului nu poate fi justificata de dispozitii procedurale si nici de practica CEDO, intrucat contravine acestora.

In acest sens, Jurma expune si niste dispozitii ale unor Hotarari CSM din 2015 si 2016. De parca acestea ar avea caracter de lege si de parca ar mai fi aplicabile pe o lege din 2018.

Din punctul nostru de vedere, cererea formulata de Anca Jurma este absolut jenanta, dovedeste nivelul jos la care a ajuns DNA sa functioneze, precum si preocuparile marunte pe care aceasta directie le are.

Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca daca ar avea ceva de reclamat din punctul de vedere al legalitatii noilor dispozitii din Legea nr. 304/2004, ar putea foarte bine sa o faca oficial, si nu prin adrese prin care practic cere indurare de la conducerea Curtii de Apel Bucuresti, pentru a-i pune la loc pe procurorii DNA.

Iata penibila adresa trimisa de Anca Jurma conducerii Curtii de Apel Bucuresti:


Accesari:7028