GOLANIA DNA – Presedintele Senatului demonteaza dosarul pritocit de procurorii anticoruptie: “Este un martor care spune ca la sfarsitul lui 2008, Ilie Bolojan, secretarul general al Guvernului, a venit la minister ca sa-l forteze sa faca o plata in temeiul HG... Secretarul general al Guvernului nu mai era de mult domnul Bolojan. Era primar la Oradea... Toate bazaconiile astea, pe care le spune un martor, probabil sub presiune, sunt folosite ca argumente ale acuzarii”

Marţi, 27 noiembrie 2018 14:20 | Scris de Bogdan GALCA | pdf | print | email

Inca o golanie marca DNA! Acuzatiile privind presupusa mita de 800.000 de euro de care este acuzat presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu (foto) se intemeiaza pe declaratiile unui martor deloc credibil, dupa cum arata liderul ALDE.


Intr-o declaratie de presa sustinuta marti, 27 noiembrie 2018, Calin Popescu Tariceanu a precizat ca respectivul martor le-a relatat procurorilor o situatie care s-ar fi petrecut la sfarsitului anului 2008, dar care nu avea cum sa aiba loc. Si asta pentru ca secretarul general al guvernului condus de Tariceanu nu se mai afla in functie la data la care martorul sustine ca ar fi incercat sa-l “forteze” sa faca o plata privind licentele Microsoft in baza hotararilor de guvern, inchipuindu-si ca totul s-a facut la cererea primului ministru de atunci, actual presedinte al Senatului.

Presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu ii acuza pe procurorii DNA ca i-au facut un dosar politic si spune ca nu exista vreo proba in sprijinul acuzatiilor care vizeaza o presupusa luare de mita in dosarul Microsoft si pentru care s-a cerut incuviintarea urmaririi penale. In mai putin de trei minute, liderul ALDE a “distrus” dosarul DNA si a demontat pas cu pas declaratiile martorului in baza carora parchetul si-a construit acuzarea.
Presedintele Senatului a declarat marti, 27 noiembrie 2018, dupa sedinta Comisiei Juridice din Senat in care a fost audiat, ca la dosar se afla declaratia unui martor, director in ministerul Comunicatiilor, care sustine ca la sfarsitului lui 2008, Ilie Bolojan, secretarul general de la acea vreme al guvernului pe care il conducea, a venit la minister ca sa-l forteze sa faca o plata in temeiul HG.

Respectivul martor le-a spus procurorilor ca a refuzat sa faca plata, si ca si-a imaginat ca Bolojan nu i-ar fi cerut acest lucru “daca nu ar fi primit aceasta misiune din partea primului-ministru”. Tariceanu arata ca declaratia respectivului martor contine trei minciuni: ”Nu mai era Secretariul General responsabil de aceasta problema. De la inceputul lui 2008 aceasta chestiune a fost transferata la ministerul Comunicatiilor. HG nu au prevazut obligatia vreunei plati in 2008. Iar secretarul general al Guvernului nu mai era de mult domnul Bolojan. Era primar la Oradea. Toate bazaconiile astea, pe care le spune un martor, probabil sub presiune, sunt folosite ca argumente ale acuzarii. Asta este dovada ca dosarele sunt facute in continuare in acelasi stil politic. Resping in totalitate acuzatiile”.
Presedintele Senatului a acuzat faptul ca procurorii nu au dreptul sa ancheteze oportunitatea deciziilor Guvernului, si ca acuzatiile DNA se refera la deciziile luate de guvernul pe care l-a condus si despre care procurorii spun ca ar fi fost luate ca sa favorizeze pe cineva. Tariceanu a tinut sa sublinieze ca la dosar nu exista vreo proba impotriva sa.

Iata declaratiile facute de Calin Popescu Tariceanu:

Acuzatiile se bazeaza pe faptul ca hotararile de guvern care au fost date ar fi favorizat o anumita firma. Am explicat ca aceste HG nu au facut decat sa puna in legalitate institutiile din Romania, intrucat erau folosite licente Windows fara sa fi existat vreo plata pentru utilizarea lor. Guvernul nu a facut decat un act de intrare in legalitate. Aceste hotarari sunt pe deplin legale (…)Este un martor, director in ministerul Comunicatiilor, care spune asa: 'La sfarsitul lui 2008, secretarul general al guvernului, insotit de o comisie din ministerul de Finante, a venit la minister ca sa ma forteze sa fac o plata in temeiul HG. Am refuzat acest lucru, si mi-am imaginat ca secretarul general al Guvernului, domnul Bolojan, nu ar fi facut acest lucru daca nu ar fi primit aceasta misiune din partea primului-ministru. Am refuzat sa fac acest lucru'. Aici sunt trei minciuni. Nu mai era Secretariatul General responsabil de aceasta problema. De la inceputul lui 2008 aceasta chestiune a fost transferata la ministerul Comunicatiilor. HG nu au prevazut obligatia vreunei plati in 2008. Secretarul general al Guvernului nu mai era de mult domnul Bolojan. Era primar la Oradea. Procurorii pun toate aceste lucruri ca acuzatie solida. Toate bazaconiile astea, pe care le spune un martor, probabil sub presiune, sunt folosite ca argumente ale acuzarii. Asta este dovada ca dosarele sunt facute in continuare in acelasi stil politic. Resping in totalitate acuzatiile. (...)
Primul lucru pe care doresc sa-l subliniez este ca acest demers al procurorilor materializat intr-un referat transmis Parlamentului pentru presupuse fapte de coruptie are un scop bine definit, si anume sa ma intimideze pe mine si pe cei care doresc sa ma urmeze in aceasta lupta pe care am declansat-o cu patru ani in urma pentru a semnala excesele si gravele abuzuri care s-au petrecut in Romania, in justitia din Romania. De asemenea, acest demers are menirea de a amplifica confuzia care domneste astazi in societate, printre cetateni, care cu greu mai pot sa distinga ceea ce este corect de ceea ce e incorect, ceea ce e bine fata de ceea ce e rau. Sigur ca acest demers are un efect pervers, pentru ca el promoveaza neincrederea in institutii, da impresia oamenilor ca Parlamentul este ocupat, mobilat de oameni care sunt toti corupti, ca Guvernul este incapabil, ca primarii nu conduc localitatile decat spre beneficiul propriu. Si sigur ca atunci concluzia care vine in mod firesc este urmatoarea: nu ar fi mai bine ca Romania sa fie condusa de 100 de procurori vanjosi, impreuna cu 200 de ofiteri cu ochi albastri care asculta pe toata lumea si decid ei cine e bine sa conduca Romania si cine nu, in pofida voturilor date de cetateni. Ce mai conteaza votul cetatenilor? Lasati-ne pe noi ca facem noi curatenie, ii dam la o parte pe unii si ii punem pe ai nostri sa conduca tara. Asta a fost esenta demersului in ultimii 10 ani facut de asa-zisele institutii care combat coruptia(...)
V-am explicat ceva important, si anume ca procurorii nu au dreptul sa ancheteze oportunitatea deciziilor Guvernului. Se refera la deciziile luate de Guvernul pe care l-am condus, despre care procurorii spun ca ar fi fost luate ca sa favorizeze pe cineva. Daca exista o baza nelegala care a dus la luarea acestor hotarari, procurorii ar fi trebuit sa semnaleze acest lucru, ceea ce nu e cazul. Trageti concluzia.

Ancheta au facut-o, dar ei nu au niciun fel de proba care sa demonstreze ca aceste hotarari s-ar fi luat in mod nelegal. Ei pun in discutie, asa cum v-am spus, ideea ca aceste hotarari ar fi fost luate ca sa i se faca o favoare firmei Microsoft. Guvernul a intrat in legalitate facand aceste hotarari de guvern, Guvernul nu a facut nicio plata care sa poata duce la suspiciunea ca eu as fi obtinut foloase necuvenite in mod indirect. si daca aceste hotarari ar fi fost nelegale, puteau fi atacate in contencios-administrativ, sau Guvernul care a urmat putea sa le anuleze. Nu le-a anulat, din contra, si-a asumat obligatiile care ne reveneau (…)
Nimeni nu-i impiedica pe procurori ca aceste asa-zise suspiciuni rezonabile sa le fi insotit de dovezi, de probe. Era necesar acest lucru. Suspiciunile nu pot sa tina loc de probe

Accesari:2448