IATA CAT DE USOR POATE DISTRUGE DNA UN OM - Inca un dosar in care procurorii au fortat arestarea fara probe iese la iveala. Jurnalistul Julien Tanasa a fost prezentat de DNA drept santajist, insa doua instante au stabilit ca acuzatiile nu se sustin: „Comportamentul denuntatorului poate fi interpretat si prin prisma dorintei de a se razbuna pe inculpat... Din probele administrate nu reiese cu claritate suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit infractiunea de santaj” (Incheierea)

Miercuri, 20 aprilie 2016 14:05 | Scris de George TARATA | pdf | print | email

In cele ce urmeaza va vom arata cat de usor poate fi discreditat un om si cat de usor pot procurorii DNA sa compromita imaginea acestuia, prin lansarea unor acuzatii in spatiul public, in paralel cu fortarea arestarii preventive fara a exista probe care sa sustina o asemenea masura. Un caz care demonstreaza ca, din nou, procurorii DNA au facut exces de zel si au dispus masuri care s-au dovedit ulterior a fi exagerate. Cazul pe care il vom publicam in continuare il are in prim plan pe jurnalistul Julien Tanasa (foto), din Mures, prezentat de DNA drept santajist, retinut de procurori 24 de ore, propus pentru arestare preventiva, dar lasat liber de doua instante.

In 12 aprilie 2016, presa din Romania prelua un comunicat al DNA, in care se anunta retinerea jurnalistului Julien Tanasa, pentru santaj. Intr-un dosar instrumentat de procurorul Ioan Ardelean de la DNA-Mures, ziaristul a fost acuzat ca l-ar fi santajat pe denuntatorul Cornel Molodvan, candidat la Primaria comunei Valea Larga din judetul Mures, de la care a primit, in baza unui contract, cateva mii de euro. Parchetul anticoruptie a sustinut ca banii ar fi fost dati dupa ce jurnalistul ar fi amenintat ca va publica informatii denigratoare la adresa lui Moldovan si ca va sprijini un alt candidat:


La inceputul lunii aprilie 2016, jurnalistul i-a transmis denuntatorului ca, in cazul in care nu ii va aduce suma de bani, redusa in urma negocierilor la 2.500 euro, va stabili o intelegere cu contracandidatul sau si va avea grija din nou ca acesta sa castige alegerile locale. De asemenea, denuntatorul urma sa fie denigrat din nou in publicatia electorala ce urma a fi difuzata in comuna respectiva, prin prezentarea unor fapte neadevarate, ori a unora adevarate, dar cu caracter compromitator.

La data de 11 aprilie 2016, in condiţiile stabilite la intâlnirile anterioare, denuntatorul i-a remis suspectului Tanasa Julien suma de 2.500 euro pretinsa, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infractiunii flagrante”.

Acestea erau acuzatiile DNA, preluate de aproape intreaga presa, care, din pacate, s-a grabit sa il eticheteze pe Julien Tanasa ca fiind un santajist. Ceea ce a urmat in acest caz nu a mai fost adus insa la cunostinta publicului de catre DNA. Atata Tribunalul Mures cat si Curtea de Apel Targu Mures au respins cererea DNA de arestare preventiva a jurnalistului Julien Tanase, stabilind ca nu exista suficiente probe care sa sustina acuzatiile DNA. Mai mult, in cuprinsul incheierii Tribunalului Mures se vorbeste chiar si despre o posibila razbunare din partea denuntatorului. Cum se va finaliza acest caz, ramane de vazut. Cert este ca, asa cum au stabilit doua instante, masura retinerii lui Julien Tanasa a fost una disproportionata.

Julien Tanase a fost dus la Tribunalul Mures, cu propunere de arestare preventiva in 12 aprilie 2016, dar solicitarea DNA a fost respinsa de judecatorul de drepturi si libertati Virgil Ogrean, care a dispus instituirea masurii controlului judiciar fata de ziarist. Incheiera a fost contestata de procurorii DNA, insa fara succes. Judecatorul Szots Lehel Barna de la Curtea de Apel Targu Mures a respins, luni 18 aprilie 2016, a decis lasarea in libertate a lui Julien Tanase, modificand doar masurile dispuse in controlul judiciar, in sensul de a-i interzice acestuia sa ia legatura cu un anumit martor.

Judecatorul Virgil Ogrean: „Din probele administrate pana in prezent nu reiese cu claritate suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit infractiunea de santaj... comportamentul denuntatorului poate fi interpretat si prin prisma dorintei acestuia de a se razbuna pe inculpat pentru ceea ce i se intamplase in 2012”

Astfel, judecatorul Virgil Ogrean de la Tribunalul Mures a stabilit ca propunerea DNA de arestare preventiva pe 30 de zile a lui Julien Tanasa este neintemeiata, din probele administrate nesustinandu-se cu claritate suspiciunea rezonabila ca acesta a savarsit infractiunea de santaj. Judecatorul a stabilit ca in cazul de fata nu a existat o actiune de constrangere efectiva, care sa fie exercitata prin violenta sau amenintare.

Iata cateva fragmente din incheierea prin care judecatorul Virgil Ogrean de la Tribunalul Mures a respins cererea DNA de arestare preventiva a lui Julien Tanase, documentul fiind atasat integral la finalul articolului:

Din dispozitiile legale amintite mai sus reiese ca o conditie primordiala pentru luarea uneia dintre masurile preventive este existenta probelor sau indiciilor temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune iar pentru luarea celei mai severe dintre masurile preventive, arestarea preventiva, nu mai este suficienta existenta unor indicii temeinice ci exclusiv a unor probe din care sa reiasa suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune intentionata, fie dintre cele enumerate expres de textul de lege, fie dintre cele pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.

Or, in cauza de fata, din probele administrate pana in prezent, cu referire expresa la aspectele reiesite din procesul-verbal de consemnare a denuntului oral, declaratiile martorului Moldovan Cornel, declaratia martorului Oltean Ovidiu Petru, declaratia martorului Maties Ioan Lucian, procesul-verbal de redare a convorbirilor inregistrate in mediu ambiental in data de 07.04.2016, plansa foto cu SMS-uri din telefonul martorului Oltean Ovidiu Petru si plansa foto cu SMS-uri din telefonul martorului Maties Ioan Lucian, nu reiese cu claritate suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit infractiunea de santaj.

Astfel, daca avem in vedere circumstantele reale ale cauzei, respectiv faptul ca a avut loc o prima intalnire intre denuntator (insotit de martorii mentionati mai sus) si inculpat la Ludus, si ca la intalnirea respectiva, pe fondul unor nemultumiri masive ale denuntatorului Moldovan Cornel legate de campania electorala de la alegerile locale din 2012 (ocazie cu care fusese denigrat in ziarul electoral editat de inculpat in favoarea contracandidatului Padurean Beniamin), acesta totusi, la final, l-a abordat pe inculpat in privinta unui eventual sprijin pentru campania electorala de la alegerile locale din 2016 si chiar s-a interesat de pretul unui asemenea sprijin, in aceasta faza a desfasurarii evenimentelor nu se intrevede care ar fi fost constrantgerea exercitata asupra denuntatorului. Aceasta, cu atat mai mult cu cat din declaratiile denuntatorului si a martorilor Maties Ioan Lucian si Oltean Ovidiu Petru reiese ca invitatia la intalnire nu i-a fost adresata de inculpat direct denuntatorului, ci de martorul Oltean Ovidiu Petru, tot acesta transmitandu-i ca era in beneficiul denuntatorului sa se intalneasca cu acel ziarist (inculpatul Tanasa Julien) care putea sa-l ajute sa castige alegerile de primar. Deci, a existat un interes real al denuntatorului.

Faptul ca ulterior acelei intalniri, afland despre ce ziarist era vorba, denuntatorul s-a adresat DNA, iar din acel moment toate comunicarile, convorbirile si intalnirile au fost monitorizate, comportamentul denuntatorului poate fi interpretat si prin prisma dorintei acestuia de a se razbuna pe inculpat pentru ceea ce i se intamplase in 2012.

(...)

Pentru a fi in prezenta infractiunii de santaj este necesar sa existe o actiune concreta de constrangere, ceea ce inseamna a-i impune unei persoane sa faca sau sa nu faca ceva impotriva dorintei sale. Constrangerea trebuie sa fie exercitata prin violenta sau amenintare. Constrangerea trebuie sa fie efectiva.

In speta de fata, probele administrate pana in prezent nu conduc indubitabil spre concluzia ca a existat aceasta constrangere, in sensul ca denuntatorului i s-a impus sa faca ceva impotriva vointei sale in conditiile in care s-a aratat interesat de primirea sprijinului electoral din partea inculpatului.

Demersurile ulterioare ale inculpatului au tins spre finalizarea intelegerii, adica se poate accepta ca acesta a facut presiuni asupra denuntatorului pentru incheierea grabnica a contractului (prin precizarea ca in caz contrar urma sa incheie contract cu contracandidatul, cu repercusiuni asupra denuntatorului) dar din nou trebuie sesizat faptul ca denuntatorul achiesase deja la intelegere.

In concluzie, asa dupa cum reiese din toate cele aratate mai sus, desi se poate accepta ca s-a comis o fapta antisociala care inca nu poate fi numita cu certitudine, putand fi chiar si santaj, aceasta concluzie nu are la baza probe certe ci exista doar indicii temeinice, care vor trebui elucidate in perioada imediat urmatoare.

Ca atare, exista temeiul legal pentru luarea unei masuri preventive, alta decat arestarea preventiva, masura care, pe de o parte, sa asigure buna desfasurare in continuare a procesului penal, iar pe de alta parte sa-l impiedice pe inculpat sa mai savarseasca alte fapte similare cat si sa nu poata influenta in vreun fel mersul anchetei prin intedictia de a lua legatura in vreun fel cu protagonistii cauzei.

Aceasta este masura controlului judiciar”.

*Cititi aici incheierea judecatorului Virgil Ogrean de la Tribunalul Mures, prin care a fost respinsa cererea DNA de arestare preventiva a jurnalistului Julien Tanase

*Cititi aici minuta judecatorului Szots Lehel Barna de la Curtea de Apel Targu Mures, care, la randul sau, a stabilit ca arestul preventiv nu se impune

Accesari:4907