24 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

LAZARICA PE ARATURA – Procurorul General Augustin Lazar a avut cel mai jenant discurs de la bilantul DNA. Pana si Laura Kovesi a parut stanjenita de laudele pe care i le tragea Lazar. Seful PICCJ nu a spus niciun cuvant despre derapajele din DNA, dar si-a facut tinta din presa libera care demasca abuzurile procurorilor. Lazar a mers atat de departe incat i-a atacat pe cei care isi permit sa-si angajeze avocati capabili sa demonteze dosarele DNA. Cititi si va cruciti (Discursul)

Scris de: George TARATA | pdf | print

23 February 2017 18:12
Vizualizari: 12126

Cu exceptia ministrului interimar de Justitie Ana Birchall, care a avut curajul sa aduca si critici activitatii DNA, toti cei care au luat cuvantul, joi 23 februarie 2017, la bilantul DNA s-au inghesuit sa laude activitatea parchetului condus de doctorita Kovesi, deci implicit pe Laura Kovesi. De departe insa cel mai jenant discurs i-a apartinut Procurorului General al Romaniei Augustin Lazar (foto). Cel care a facut o impresie buna la preluarea mandatului, dand sperante ca va lupta pentru curatarea sistemului, dar care si-a schimbat brusc atitudinea dupa ce a vorbit in CSM despre existenta protocolului PICCJ-SRI. Pe zi ce trece, Lazar s-a transformat intr-o Laura Kovesi, evidentiindu-se cu declaratii politice si cu atacuri la adresa presei libere.

Augustin Lazar a fost, asa cum spuneam, cel mai infocat “aplaudac” al DNA-ului dintre toti invitatii prezenti la bilant. Lazar a laudat atat de mult parchetul anticoruptie, incat a parut ca pana si Laura Kovesi era stanjenita de ceea ce putea aude. Si asa ar fi trebuit sa fie, in conditiile in care Procurorul General al Romaniei a explicat ca activitatea DNA in anul 2016 este superioara din punct de vedere calitativ fata de cea din 2015, asta desi rata de achitari a crescut cu 5%. Deci, cifrele oficiale spun ca procurorii DNA si-au facut mai prost treaba, dar Lazar vede exact pe dos.


Printre laudele la adresa DNA, Lazar nu a uitat sa atace inculpatii din dosarele anticoruptie. Seful PICCJ a mers atat de departe incat a criticat inculpatii care isi permit sa isi angajeze avocati capabili sa demonteze dosarele DNA, si care exploateaza “neconcordante aparute in unele rechizitorii”. Asta este principala cauza a ratei mari de achitari de la DNA, in opinia lui Lazar. Probabil insa ca dreptul la aparare si posibilitatea inculpatilor de a-si angaja avocati il deranjeaza pe Procurorul General.

Augustin Lazar nu a uitat nici de presa. Desigur, este vorba despre presa libera, care indrazneste sa demaste abuzuri din Justitie, dar pe care Procurorul General a acuzat-o ca se pune in slujba unor grupuri de interese.

Nu in ultimul rand, pentru ca tabloul sa fie complet, trebuie spus ca in gandirea lui Augustin Lazar discutiile privind adoptarea unei legi a raspunderii magistratilor reprezinta o forma de presiune la adresa judecatorilor si procurorilor.

Fara a mai face vreun comentariu, va invitam sa cititi mai jos discursul lui Augustin Lazar si sa trageti singuri concluziile:

I)Coruptia este un fenomen mai actual ca niciodata.

Ca un corolar al evolutiei internationale in materia combaterii infractiunilor de coruptie, la 9 decembrie 2003 a fost semnata, la Merida, Conventia Natiunilor Unite impotriva Coruptiei (UNCAC). Romania a semnat Conventia la 9 decembrie 2003 si a ratificat-o la 4 noiembrie 2004.

In tara noastra, infiintarea structurii specializate anticoruptie a precedat semnarea si ratificarea Conventiei, formula aleasa fiind cea a unui parchet anticoruptie, modificat apoi sub forma unei directii specializate anticoruptie ce functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie şi Justitie.

Din punct de vedere criminologic, toate fenomenele infractionale, potentate in ultimele decenii si internationalizate au, in cele mai multe cazuri, legaturi directe cu dezvoltarea coruptiei, care actioneaza fie ca facilitator, fie ca scop in raport cu celelalte infractiuni.

Statul de drept implica si obligatia statului de a edicta normele juridice astfel incat sa fie conforme cu principiile generale ale dreptului, cu echitatea, cu drepturile si libertatile fundamentale ale omului, cu standardele contemporane ale rolului pe care justitia trebuie sa il joace in societate. Statul de drept contine intrinsec si responsabilitatea sa generala pentru modul in care reglementeaza prin lege relatiile sociale si strategiile de combatere a criminalitatii.

Societatea romaneasca percepe la un nivel foarte intens coruptia.

In acest context, lupta impotriva coruptiei reprezinta in continuare o prioritate absoluta a statului si a Ministerului Public, precum si, de altfel, a intregii societati civile romanesti. Aceasta este tratata, in 'Strategia Nationala de Aparare a Tarii pentru perioada 2015-2019 – O Romanie puternica in Europa si in lume', precum si in 'Strategia Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltarii si afirmarii institutionale in perioada 2017 – 2020'.

II.) In cursul anului 2016, D.N.A., la fel ca si celelalte parchete, au avut de depasit dificultatile de reajustare functionala a supravegherii tehnice prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016 a Curtii Constitutionale a Romaniei (publicata in Minutorul Oficial al Romaniei, Partea I nr.190 din 14 martie 2016). D.N.A. a avut insa avantajul de a fi dotata dinainte cu un serviciu tehnic, apt sa functioneze la parametrii normali pentru a nu fi afectate de o maniera ireparabila anchetele aflate in curs. Ulterior, D.N.A. a suplimentat schema de personal cu un numar corespunzator de ofiteri si agenti de politie judiciara, precum si de specialisti, astfel incat activitatea de supraveghere tehnica sa nu aiba de suferit.

III.) Apreciez activitatea D.N.A. desfasurata in cursul anului 2016 ca fiind considerabila, superioara ca volum si calitate celei desfasurate in cursul anului 2015, in pofida dificultatilor intampinate de Directie.

Una din prioritatile majore ale conducerii Ministerului Public cu privire la rezultatele activitatii parchetelor in cursul anului 2016, inclusiv a activitatii D.N.A., consta in identificarea de solutii eficiente pentru reducerea stocului de dosare nesolutionate, la sfarsitul perioadei statistice.

Astfel, numarul de cauze ramase nesolutionate la sfarsitul anului 2016 fata de 2015 a crescut, ramanand spre solutionare 7.566 de cauze. Aceasta problema semnificativa este datorata, in principal, unei avalanse de cauze nou-intrate spre solutionare in cursul anului 2016 (5.251 cauze, adica un numar fara precedent). Imi exprim increderea ca procurorii D.N.A. vor avea capacitatea ca, in cursul anului 2017, sa rezolve o buna parte din stocul constatat la sfarsitul anului 2016.

De asemenea, doresc sa remarc ca, desi stocul de cauze a crescut, operativitatea solutionarii acestora a fost foarte buna. O treime din cauzele aflate in lucru in perioada de referinta au fost solutionate intr-un termen de doar un an de la sesizare, ceea ce, fata de complexitatea si dimensiunile cauzelor D.N.A., reprezinta un succes.

D.N.A. a fost conceputa, ca directie specializata a Ministerului Public in vederea anchetarii faptelor de coruptie cu o gravitate medie, dar mai ales a coruptiei la varf. In aceste conditii, cauzele pe care le are in lucru si pe care, intr-o mare masura le trimite in judecata sunt voluminoase si complexe, vizand persoane cu functii deosebit de importante in stat, care beneficiaza de o consiliere juridica inalt calificata, precum si de sustinerea semnificativa, a unei parti din media.

In prezent, in perioada emotionala, caracterizata de analisti drept 'era post- factum sau post-adevar', orice incident procesual al procurorilor D.N.A. este valorificat in media, generalizat si transformat intr-un veritabil 'casus belli' contra anchetatorilor si a sistemului judiciar. In contextul libertatii de expresie, posturi de televiziune comerciale si diverse site-uri, expun o situatie vadit subiectiva, ce afecteaza imaginea justitiei in general şi a D.N.A in special. Insa, adeseori, motivele acestor manifestari se reduc la existenta unor grupuri de interese cu o agenda proprie, in care figureaza doar problemele lor personale, in special nevoia imperativa de a scapa de justitia penala si de a-si pastra produsul infractiunilor pe care le-au savarsit.

Tinand seama de aceste considerente, intelegem cu totii gradul ridicat de presiune sub care procurorii D.N.A. isi desfasoara activitatea, adesea sub amenintari si intimidari permanente venite din partea suspectilor pe care ii ancheteaza si a cercurilor de clienti ai acestora.

A trimite in judecata, in aceste conditii, cca. 13% din totalul dosarelor solutionate de procurorii D.N.A. este un procent considerabil, ce dovedeste profesionalism, determinare, rezistenta la intimidare si presiune.

Trebuie sa observam aici si calitatile oficiale ale inculpatilor trimisi in judecata de D.N.A. in cursul anului 2016, printre care: un ministru si viceprim-ministru pentru securitate nationala, un ministru al transporturilor, un ministru al energiei, precum si multi alti demnitari din cadrul puterii executive, legislative, dar si judecatoresti a statului.

Analiza activitatii D.N.A., ne ofera si ocazia reflectarii asupra problemelor etice, asupra conduitelor magistratilor care au format obiectul actiunilor disciplinare sau penale, ori al criticilor bine intentionate in media, cazuri prin care sistemul judiciar este in totalitate angajat.

In legatura cu puterea judecatoreasca, remarcam ca D.N.A. nu a aplicat standarde diferite atunci cand a anchetat magistrati. In anul 2016, au fost trimisi in judecata 16 magistrati, dintre care 7 judecatori si 9 procurori, printre acestia un presedinte de instanta, un procuror general de parchet de curte de apel si doi prim-procurori.

In aceste conditii, este foarte clar ca alegatiile publice, precum ca in Romania magistratii nu ar raspunde pentru faptele savarsite in exercitarea functiei, fiind necesara o supra-reglementare a raspunderii lor, sunt formulate pro causa, pentru intimidarea acestora in exercitarea atributiilor de serviciu.

Mai mult, numarul magistratilor trimisi in judecata este aproximativ egal cu numarul de avocati trimisi in judecata pentru fapte de coruptie, astfel incat sustinerile conform carora aceasta categorie profesionala ar fi luata in obiectiv in mod special si cu precadere de catre D.N.A., nu pot fi sustinute (16 magistrati/17 avocati trimisi in judecata pentru infractiuni de coruptie).

Societatea civila constientizeaza tot mai mult prezenta masiva a coruptiei atat in institutiile publice, dar si in mediul privat, de cele mai multe ori, nu sub forma infractiunilor clasice de coruptie (darea si luarea de mita, traficul de influenta), ci intr-o tot mai mare masura sub forma infractiunilor asimilate coruptiei. Printre acestea se remarca si infractiunea de abuz in serviciu, in special atunci cand aceasta are o finalitate coruptiva. Coruptia absoarbe de asemenea patronajul si clientelismul politic, nepotismul, conflictul de interese si orice devieri ale comportamentului de serviciu in legatura cu dorinta de a dobandi foloase, altfel decat prin mijloace cinstite.

Desi D.N.A. isi desfasoara activitatea sub presiune media si in conditii ostile, misiunea institutionala de combatere ferma a coruptiei trebuie continuata fara ezitare. In aceste conditii de emitere a rechizitoriilor in materie de coruptie, inculpatii isi folosesc puterea, influenta si presiunea, arsenalul impresionant juridic si mediatic de care dispun pentru intimidarea martorilor si exploatarea oricaror neconcordante aparute in unele rechizitorii. Acestea atrag fara indoiala, riscul unei rate mai mari de achitari decat in cazul celorlalte parchete din Romania. Astfel trebuie sa intelegem numarul de achitari pe care D.N.A. il inregistreaza comparativ cu alte structuri ale Ministerului Public (10,5%).

Principalele provocari pentru DNA, precum si pentru intreg Ministerul Public sunt reprezentate de asigurarea resurselor necesare cresterii calitatii actelor de urmarire penala, asigurarea cadrului legal de respectare a drepturilor fundamentale ale persoanelor si identificarea solutiilor practice de reducere a stocului de dosare aflate pe rol. Ne mai dorim ca in 2017, activitatea noastra sa se focalizeze pe deontologia sistemului judiciar si apararea strategiei de politica penala a statului roman.

Coruptia este prezenta in aceeasi masura in sistemul public, cat si in cel privat. Aceasta realitate obiectiva se reflecta si in parametrii statistici pusi la dispozitie de D.N.A. pentru anul 2016. Exista chiar un numar mai mare de condamnati in anul 2016 pentru infractiuni de coruptie savarsite in mediul privat (514 condamnati) decat cei care au savarsit faptele in mediul public (365 condamnati). Un accent deosebit pus pe combaterea coruptiei din mediul privat, inclusiv a trimiterii in judecata a persoanelor juridice se inscrie in tendinta actuala din statele dezvoltate.

Un alt aspect pozitiv al activitatii D.N.A. in cursul anului 2016 este cel legat de recuperarea bunurilor. Astfel, ca urmare a hotararilor judecatoresti definitive pronuntate in anul 2016 de instantele de judecata in dosarele D.N.A., statul roman are de confiscat sau de recuperat sub forma despagubirilor civile suma de 200.555.952 Euro. De asemenea, din valoarea produsului infractional rezultat din coruptie, in cursul proceselor penale a fost recuperata o suma de cca. 5 milioane Euro.

Un ultim aspect priveste activitatea de cooperare judiciara internationala si relatii internationale a D.N.A., pe care o consider remarcabila, in mod special in legatura cu activitatea procurorilor ca experti in Reteaua Europeana a Activitatilor Anticoruptie, OCDE/ACN (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica – Reteaua Anticoruptie) si GRECO (Grupul Statelor impotriva Coruptiei, organism de specialitate al Consiliului Europei).

Per ansamblu, activitatea D.N.A. in cursul anului 2016 a fost considerabila, recunoscuta ca impresionanta in raportul MCV, desfasurata in conditii dificile, sub presiune fara precedent din partea inculpatilor investigati si trimisi in judecata, precum si a campaniilor unei parti din media direct implicata in sustinerea intereselor acestora.

Pentru 2017, urez succes procurorilor D.N.A. echilibru si rigoare optima in aplicarea legii, in conditii de independenta si responsabilitate, prin respectarea drepturilor fundamentale”.

Comentarii

# UNUL DIN LUMEA CEA MARE date 23 February 2017 18:41 +19

baaaaaaaaaa!!!!!!!!!!!!! mitosilor,clisosilor,palincosilor,NE/AM SATURAT DE JUSTITIA VOASTRA DIN ARDEAL........de la boc cu broscoiul in git numai nenorociri ati facut in tara asta!!!!!!!!!! baaaaa ala nalt ca bradul si prost ca gardul si cu mucii pe spilhozeni ieri ma uitai,, pe net,,(CA SA/L CITEZ PE BADEA) SI VAZUI CA TACEA NETUL CU BROSCOIUL IN GURA DUPA CE A IESIT VESTEA CU JOIANIS HOT DE CASE LA LUMINA ZILEI!!!!!!........si hitlerica in spilhozeni azi ca sa fie (presedintele tutulor aia cu spilhozenii patati) facu ca ,,sudistii,, se cufuri in poteca si mai si dadu cu pumnul in el ca sa/l stropeasca tot.ba hitlerica auzisi ba de vorba aia sudista??,,daca taceai filozof ramineai? AZI HITLERICA A VORBIT DE FUNIE IN CASA SPINZURATILOR........vorbi de justitie la bilant dna.....ma bufni risul uitindu/ma la el cu cita nonsalanta vorbea ,,bradul,, si nu vedea gardul(dna).ba hitlerica ,ia cheama/mi/l mie pe pielea aparatului al neamului sa ne zica cite procente de ai tu acusilea

# De gustibus... date 23 February 2017 19:08 +9

Lăzărică, Lăzărică... vorbă multă, minte mică... cade-n cap și se ridică... ca penalu` mort de frică... Lăzărică, Lăzărică...

# DODI date 23 February 2017 19:09 +5

Acest neica nimeni are nu numai figura dar și apucăturile evidente de tractorist pe tarlaua justiției. Pe el îl interesează doar la ce adâncime să ascundă adevărul pentru a nu fiu cunoscut de ceilalți și a pregăti un NUP. În rest un tip insipid, inodor, necizelat și insignifiant la care și laudele curg ca bolovanii în prăpastie.

# N-are dinti in gura! date 23 February 2017 19:48 +4

In completare,as vrea sa va atrag atentia ca acest domn care castiga 330.000 lei/an nu are dinti in gura...sunt cateva interviuri pe net in care am sesizat ca are doar catava dinti galbeni in fata.I-o fi frica de dentist?

# Titi Stomatologu` date 23 February 2017 19:54 +3

Are plăci/proteze dentare pe care, uneori, le uită acasă... deci, nu a avut dinții la el :-x

# unul din lumea cea mare date 23 February 2017 20:04 +6

ptr titi stomatologul//n/are dintii la el ca sa linga mai bine,sa nu/i cada proteza in.........currrrrte cacind linge mai bine

# artificiu date 23 February 2017 20:42 +3

La cate sperietori de ciori isi injecteaza botox in mecla,dupa abuzul indelungat de alcool ,poate si sandilaull acesta isi aduna banii de un botox in moaca!

# pt. unul din lumea cea mare date 23 February 2017 22:32 +5

M-ati facut sa rad. De mult nu am mai ras asa.

# DODI date 26 February 2017 06:46 0

Atunci când are de lins nu își ia dinții cu el ca nu cumva să muște din greșeală și să îi fugă scaunul de sub fund. Și cum la fiecare ieșire a sa publică se găsește un personaj care trebuie lins își păstrează dantura intactă în pahar pe noptieră.

# mda date 24 February 2017 08:37 +1

Si stalinistul asta are tupeul de a se numi "procuror general" intr-o tara democratica! Asta ori e tot timpul beat si nu stie ce vorbeste, ceeace nu asi crede, ori are lipsa niste zigle la acoperis! Cred ca varianta a doua este mai plauzibila si dupa un consult trebuie inlocuit! :cry:

# Lazăr e un om serios! date 24 February 2017 12:34 +1

Incorect! Lazăr e dator pe viață Ciordutzei că l-a salvat de un dosar penal. Din înregistrările SRI Hunedoara depuse la dosarul penal instrumentat de DNA București, dar și din alte documente și declarații, a rezultat foarte clar că procurorul Lazăr este implicat într-un act de corupție. http://www.secundatv.ro/studiu-de-caz/augustin-lazar-numit-procuror-general-desi-avea-dosar-penal-la-dna-50064.html/

# dovadă: plăvană e Ko, Lazăr prins la-nghesuială date 24 February 2017 12:42 +1

"Cum spuneam, respectivul articol semnat de Kovesi şi Lazăr se împarte în două părţi distincte. În textul ei, care are zece pagini şi jumătate, Laura Codruţa Kovesi nu foloseşte nicio notă de subsol pentru referinţe bibliografice sau legislative. În textul său, care are opt pagini şi jumătate, Augustin Lazăr foloseşte 28 de note de subsol explicative sau pentru referinţe bibliografice şi legislative. Cercetare ştiinţifică fără referinţe bibliografice nu există. Nu exista nici în 2003, nici în 2011, nici astăzi", a subliniat Emilia Şercan.

# Cristian Moldoveanu date 24 February 2017 09:01 +5

Acum pe bune, voi va asteptati ca un procuror numit in mandatul Pruna-Ciolos sa fie vreun om liber? Sa fim seriosi.

# eneea date 24 February 2017 09:49 +1

Lazarica era procuror sef la Curtea de Apel Alba cind s-a matrasit dosarul penal a lui Klaus !

# geo date 24 February 2017 10:16 +1

Personajul este un fel de Postelnicu!.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.04.2024 – „Baronul Lamborghini” risca sa fie arestat 30 de zile. Propunere pentru reorganizarea parchetelor (Foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva