De curand, Lumeajustitiei.ro a prezentat cazul omului de afaceri Dan Adamescu, mort la doua luni dupa ce judecatoarea Raluca Simion de la Judecatoria Sectorului 4 i-a refuzat liberarea conditionata, desi a recunoscut ca indeplinea toate conditiile legale si ca era grav bolnav. Ceea ce a patit Adamescu nu este insa ceva izolat. In editia de astazi veti vedea un caz poate mai cutremurator. Un detinut condamnat la 2 ani inchisoare a murit la doua zile dupa ce i s-a refuzat liberarea conditionata, desi judecatorul stia ca acesta are o situatie medicala grava. S-a intamplat la finele anului trecut.

In noiembrie 2016, pe rolul Judecatoriei Sectorului 4 din Capitala a fost inregistrat dosarul nr. 29886/4/2016 avand ca obiect liberarea conditionata a detinutului Viorel Lazar. Dosarul a ajuns la judecatorul Toma Catalin Raileanu, care in 12 decembrie 2016 a pronuntat decizia: “respinge propunerea”. La doua zile de la aceasta sentinta, Viorel Lazar - care la momentul pronuntarii hotararii de respingere a liberarii conditionate era internat la Spitalul Penitenciarului Jilava - a murit. Decesul s-a produs, dupa cum reprezentanti ai Spitalului Penitenciar Jilava au declarat pentru Lumeajustitiei.ro, la un spital din reteaua Ministerului Sanatatii, unde Viorel Lazar fusese transferat pe motiv ca starea sa se agravase.

Grav este ca, la fel ca in cazul Adamescu, instanta a refuzat liberarea desi a constatat ca detinutul indeplinea toate conditiile legale pentru a putea fi lasat sa iasa din penitenciar. De altfel, liberarea conditionata fusese propusa chiar de catre Penitenciarul Jilava. Mai mult, la fel ca judecatoarea Raluca Simion din cazul Adamescu, si judecatorul Toma Raileanu stia ca detinutul “are o situatie medicala dificila” si ca este internat la Spitalul Jilava, acest din urma aspect fiind dovedit de dispozitivul hotararii. Cu toate acestea, judecatorul Raileanu a refuzat sa dispuna liberarea conditionata, facand pe plac procuroarei Ioana Carutasu de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 4 care a cerut:

“Respingerea propunerii ca neintemeiate si sa se aiba in vedere antecedentele penale ale petentului si faptul ca este la prima analiza. Totodata, apreciaza ca raportat la numarul de recompense, petentul nu a depus eforturi deosebite, astfel ca nu poate beneficia de institutia liberarii conditionate”.

Iata ce a retinut judecatorul Toma Catalin Raileanu inainte sa respinga liberarea conditionata a detinutului:

-detinutul a executat fractia legala, mai exact 489 de zile de inchisoare, in conditiile in care pentru a putea fi liberat conditionat era nevoie sa fie executate 487 de zile de inchisoare;

-detinutul sa afla in executarea pedepsei in regim semideschis, conditie necesara pentru liberarea conditionata;

-detinutul nu a fost sanctionat, a avut un comportament corespunzator si a fost recompensat de 3 ori;

Citind doar aceste concluzii ale instantei s-ar crede ca s-a dispus liberarea conditionata a detinutului. Ei bine, nu. Judecatorul Raileanu a respins propunerea de liberare conditionata, iar detinutul a decedat la doua zile de la sentinta.

Toma Catalin Raileanu a stabilit ca Viorel Lazar a participat la prea putine programe si activitati educative, astfel incat eforturile de acesta depuse nu pot conduce la concluzia ca s-a indreptat. Judecatorul Raileanu a hotarat ca detinutul nu poate fi eliberat chiar daca a indeplinit fractia prevazuta de lege, trebuind sa isi intensifice eforturile in ceea ce priveste “formarea unei atitudini de respect fata de valorile sociale si ordinea de drept”. Raileanu a explicat, in acest sens, ca “simpla trecere a timpului in penitenciar” nu este de ajuns pentru a fi liberat conditionat. Nu in ultimul rand, judecatorul a tinut cont si de faptul ca detinutul avea antecedente penale, existand astfel riscul sa comita noi infractiuni.

Judecatorul Toma Catalin Raileanu nu a tinut cont insa de altceva. Si anume de starea medicala a detinutului, desi acest aspect i-a fost semnalat de avocatul din oficiu al lui Viorel Lazar. Nimeni nu poate spune ca daca ar fi fost eliberat detinutul nu ar fi decedat. Ne miram insa cum poate un judecator sa stie ca un detinut este grav bolnav, ca a indeplinit conditiile legale pentru a fi liberat, dar cu toate acestea sa refuze sa il puna in libertate. Cum poate un procuror sa stie aceste lucruri si sa se opuna liberarii.

Poate CSM trebuie sa se sesizeze in acest caz. Asa cum poate ar trebui sa se sesizeze si in cazul omului de afaceri Dan Adamescu.

Prezentam fragmente din sentinta judecatorului Toma Caitalin Raileanu de la Judecatoria Sectoruluiu 4:

„Analizand actele si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele:

Prin procesul-verbal nr. 45/10.11.2016 intocmit de Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, in ceea ce priveste acordarea liberarii conditionate constituita la nivelul Penitenciarului Jilava Bucuresti, s-a retinut ca petentul a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani inchisoare (731 zile) prin sentinta penala nr. 597/2015 pronuntata de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti (mandat de executare a pedepsei inchisorii nr. 1970/2016). Executarea pedepsei a inceput la data de 11.07.2015 si durata executarii pedepsei urmeaza sa se implineasca la data de 10.07.2017, iar pentru a deveni propozabil in vederea liberarii conditionate, condamnatul trebuie sa execute fractia de 2/3 din pedeapsa, respectiv 487 zile de inchisoare.

Comisia a constatat sub acest ultim aspect ca detinutul a executat, de la 11.07.2015 pana la 10.11.2016, un numar total de 489 zile, dintre care 489 zile efectiv executate, 0 zile castigate prin munca si 0 zile executat arest preventiv.

Comisia a apreciat ca detinutul poate fi liberat conditionat, retinandu-se ca exista dovezi temeinice de indreptare a petentului. Petentul se afla la prima analiza.

(...)

In cauza, se constata ca detinutul a executat fractia legala anterior aratata, respectiv a executat si castigat 489 zile de inchisoare. De asemenea, din inscrisurile primite de la locul de detinere rezulta ca la data formularii propunerii condamnatul se afla in executarea pedepsei in regim semideschis, fiind indeplinita si cerinta prevazuta de art. 100 alin. 1 lit. b C.pen.

Referitor la indeplinirea conditiei la care se refera art. 100 alin. 1 lit. c C.pen. instanța reține ca petentul nu a fost obligat la plata la despagubiri civile.

In ceea ce priveste celelalte conditii prevazute de lege, instanta retine ca in perioada executarii pedepsei, condamnatul a avut un comportament corespunzator, nefiind sanctionat pentru nerespectarea Regulamentului de ordine interioara si fiind recompensat de 3 ori.

De asemenea, instanta constata ca participarea la programe si activitați educative si de asistenta psihosociala organizate la locul de detinere este una minimala in raport cu perioada efectiva de timp petrecuta in interiorul locului de detentie. Prin urmare, eforturile depuse de petent nu pot conduce la concluzia existentei unor dovezi temeinice de indreptare.

Instanta retine ca la acest moment nu se impune liberarea conditionata a petentului chiar daca acesta a indeplinit fractia prevazuta de lege deoarece fata de acesta functiile pedepsei nu au fost realizate impunandu-se ca acesta sa-si intensifice eforturile in ceea ce priveste formarea unei atitudini de respect fata de valorile sociale si ordinea de drept. Simpla trecere a timpului in penitenciar nu poate duce in niciun caz automat la acordarea beneficiului liberarii conditionate, in conditiile in care petentul nu s-a evidentiat in vreun fel la locul de detinere. De asemenea, trebuie observat si faptul ca exista un risc destul de ridicat ca petentul sa nesocoteasca regulile de drept penal in cazul in care nu exista garantii certe a unei reeducari a comportamentului acestuia, avand in vedere natura faptelor savarsite de catre petent si existenta unei obisnuinte infractionale din partea petentului. Astfel, petentul este cunoscut cu multiple antecedente penale si a mai beneficiat anterior de instituția liberarii condiționate.

Instanta considera ca petentul trebuie sa dea dovada de un comportament exemplar si staruinta in munca in cadrul locul de detinere, acolo unde ar fi trebuit ca functiile pedepsei sa fie indeplinite fata de acesta, iar el ar trebui sa fie redat societatii cu convingerea ca se va reintegra si nu va mai incalca ordinea de drept.

In consecinta, avand in vedere comportamentul avut pana la acest moment instanta constata astfel ca timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsa nu este suficient pentru ca acesta sa isi insuseasca in totalitate scopul preventiv si educativ al pedepsei, astfel incat in viitor sa nu mai comita si alte infractiuni si sa fie redat societatii.

Fata de cele retinute mai sus, avand in vedere dispozitiile art. 100 C.pen. si art. 587 alin. 2 C.p.p. si considerand ca scopul preventiv si educativ al pedepsei nu este atins, instanta apreciaza ca la acest moment nu se impune liberarea conditionata a condamnatului, motiv pentru care va respinge cererea ca neintemeiata.

Instanta va fixa termen de reiterare a cererii la data de 10.02.2017, termen pe care instanta il considera corespunzator comportamentului dezinteresat manifestat de petent.

Instanta considera ca fixarea unui termen de amanare de 3 luni este justificata in raport de comportamentul petentului, acesta nemanifestand implicare in programele si activitatile educationale care ar putea conduce la existenta prezumtiei de reeducare a petentului. Instanta considera ca fixarea acestui termen il poate ajuta pe petent sa inteleaga ca pentru a putea beneficia de institutia liberarii conditionate trebuie sa-si intensifice eforturile de reeducare, sa participe la activitati care il pot ajuta sa se reintegreze in societate, nefiind de ajuns doar faptul ca acesta nu a cauzat probleme deosebite in penitenciar pana in prezent”.

*Cititi aici sentinta judecatorului Toma Catalin Raileanu de la Judecatoria Sectorului 4