Numarul mare de dosare a reprezentat, cel putin in ultimii ani, o problema cu care judecatori s-au confruntat si care a determinat reactii dintre cele mai neintalnite. Precum cazul judecatorilor Sorin Pascu si Raluca Moglan de la Inalta Curte de Casatie si Justitie care, in 2012, s-au cerut la instantele inferioare, acuzand ca la instanta suprema este un numar de dosare prea mare si fac cu greu fata nivelului de munca. Astazi, in 11 octombrie 2017, constatam cu regret ca situatia este la fel, daca nu mai grava.

Cea care trage un semnal de alarma fata de nivelul de lucru actual din instantele din Romania este judecatoarea Madalina Afrasinie (foto), presedinta Sectiei a VI-a civila din Tribunalul Bucuresti care a realizat un bilant infiorator al activitatii sale din ultimii 5 ani si 9 luni, perioada in care a detinut si functia de presedinte de Sectie. A constatat astfel ca, lunar, i-au revenit la redactat un numar de, atentie, 42 de dosare, "in conditiile in care o luna are 30/31 de zile, inclusiv zilele 'libere' ".

Desi, in general, in calitate de presedinte de Sectie, judecatorul are in lucru mai putine dosare decat restul judecatorilor, Madalina Afrasinie de la Tribunalul Bucuresti a ales sa lucreze cot la cot cu colegii sai, ajungand astfel ca in 2016 sa ii revina la radactat 564 de dosare, iar in 2017, pana la 30 septembrie, un numar de 329 de dosare:

"Bilant... va doriti oameni sau roboti?

In 5 ani si 9 luni am avut, la redactat, un nr de 2938 dosare.
Adica, lunar, trebuia sa redactez 42 de dosare, in conditiile in care o luna are 30/31 de zile, inclusiv zilele "libere"

Doar in 2016 mi-au revenit la redactat un nr de 564 de dosare, iar in 2017, pana la 30.09.2017 am in redactare un nr. de 329 de dosare...
Daca voi imi spuneti ca asta este normalul pentru judecator, atunci, cu tot respectul, inseamna ca trebuie sa imi vad de viata.

Multumesc."

Normarea muncii unui judecator, o necesitate

Apreciem ca in fata acestei realitati, ministrul Justitiei Tudorel Toader trebuie sa se aplece mai atent si sa reglementeze activitatea unui judecator, fiind de nepermis ca un magistrat sa ajunga sa doarma in instanta din cauza nivelului de munca urias. Mai ales ca situatia prezentata de Madalina Afrasinie nu este una singulara, in instantele din Romania existand sute, daca nu chiar mii, de cazuri in care judecatorii sunt epuizati fizic si ajung chiar sa fie luati pe targa din instanta si dusi la spital.

In acest sens se impune efectuarea unei expertize pe inspectia muncii, astfel incat sa se stabileasca care este volumul optim de munca al unui judecator, in functie de complexitatea dosarului sau gradul de jurisdictie, prin impunerea unor puncte de incarcare.

In acest fel ar putea fi asigurata asigurata calitatea muncii in instanta, dar si respectarea dreptului la un proces echitabil pentru justitiabili, fiind evident ca nu judecator extenuat nu va da acelasi randament in instanta.

De altfel, un astfel de program a existat in 2010 fiind implementat de Cosiliul Superior al Magistraturii dupa ce un grup de lucru condus de judecatoarea Alexandrina Radulescu, fosta membra CSM, a creat "Programul de stabilire a volumului optim de munca" care stabilea ca pragul maxim al punctelor pe care un judecator le putea obtine intr-un an era 3960 de puncte. Programul avea rolul de a promova echitatea in ceea ce priveste volumul de munca in instante, "aspect care sustine manifestarea valorilor de impartialitate si competenta profesionala in activitatea judecatorilor", dupa ce reprezentantii CSM au constatat ca "instantele de judecata se confrunta cu o majorare continua si semnificativa a volumului de activitate, in conditiile in care, in foarte putine cazuri, posturile de judecator sunt in mod complet ocupate", iar "datele statistice recente au evidentiat faptul ca a crescut cu 50% volumul de munca in instante in anul 2010 fata de anii anteriori, in conditiile descresterii alocatiilor bugetare pentru resursele umane."

Conform Programului din 2010, pe care il atasam mai jos, ca sursa de inspiratie pentru factorii decidenti, obiectivele programului erau:

"Asigurarea calitatii actului de justitie se realizeaza prin:

-stabilirea unui standard anual pentru dosarele repartizate completelor de judecata, in raport de numarul, complexitatea si stadiul procesual al

dosarelor;

-alocarea unui timp adecvat de catre judecator fiecarei cauze;

-reducerea riscurilor de producere a erorilor judiciare;

-evitarea riscurilor legate de afectarea randamentului profesional al judecatorilor.

Cresterea eficientei activitatii in instante se realizeaza prin:

-echilibrarea volumului de munca a grefierilor in cadrul curtilor de apel si instantelor arondate;

-eliminarea cauzelor care genereaza intarzieri procedurale nejustificate din cursul proceselor prin folosirea unui personal auxiliar mai numeros la instantele aglomerate;

-scurtarea timpilor de management al dosarelor la instantele aglomerate prin transferul unor activitati de rutina de la judecatori catre grefieri."

*Cititi aici "Programul de stabilire a volumului optim de munca"