Jenant! Procurorul General al Romaniei, Augustin Lazar (foto) a incasat un sir de achitari in dosarul vietii sale, respectiv dosarul cunoscut ca "Aurul dacic". Curtea de Apel Alba Iulia a pronuntat decizia definitiva in dosarul bratarilor dacice, instrumentat de procurorii Augustin Lazar si Valentin Trif, pe vremea cand erau la Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia, aplicand achitari pentru majoritatea infractiunilor pentru care zece persoane au fost trimise in judecata. Achitarile au fost dispuse pe motiv ca nu exista probe, fapta nu este prevazuta de legea penala sau dupa ce s-a constatat incetarea procesului penal ca urmare a interventiei prescriptiei penale. Pe langa achitarile pentru infractiuni precum furtul calificat, instanta a decis si pronuntarea unor solutii de inchisoare, cu suspendare insa.

Lovitura de imagine data de Curtea de Apel Alba Iulia actualului Procuror General, Augustin Lazar, este cu atat mai mare cu cat acesta si-a facut un titlu de glorie din instrumentarea dosarului "Aurul dacic" mandrindu-se si impaunandu-se ori de cate ori a avut ocazia cu dosarul pe care l-a lucrat la PCA Alba Iulia.

Ne amintim in acest sens momentul jenant din 7 martie 2017, cand a avut loc bilantul activitatii Ministerului Public pe anul 2016, ocazie cu care, in sala Institutului National de Statistica, Augustin Lazar a proiectat falnic o filmare care reprezenta un documentar facut pe cazul bratarilor dacice. Filmul era intitulat "The Hunt for Transylvanian Gold" (vezi video) si era prezentat de Lazar ca un model de bune practici in colaborare judiciara institutionala.

Pana la aceasta data, Augustin Lazar a vorbit de zeci de ori despre acest caz, a emis numeroase comunicate de presa si a sustinut conferinte de presa doar, doar sa stie tara ca el este procurorul care s-a dus pe urmele vanatorilor de comori care sapau acum vreo 10-20 de ani pe langa cetatea dacica Sarmizegetusa in vederea descoperirii unor bogatii.

Dosarul nr. 151/P/2005 al Parchetului Curtii de Apel Alba Iulia cunoscut ca "Aurul dacic" a fost instrumentat de Augustin Lazar si Valentin Trif, delegat de la DNA-Alba la DIICOT-Central, din 01.09.2013, fiind finalizat prin Rechizitoriul (facsimil) din 5 august 2008 cu trimiterea in judecata a zece persoane.

Mai exact, in rechizitoriu, Augustin Lazar si Trif au retinut ca un grup format din lideri ai lumii interlope din Deva, "fosti valutisti, camatari" au inceput, inca din 1996, sa se constituie in echipaje de braconaj arheologic, urmarind efectuarea de detectii si sapaturi ilegale in siturile cetatilor dacice din Muntii Orastiei. Scopul acestor activitati ar fi fost, potrivit lui Lazar, localizarea, sustragerea si valorificarea tezaurelor de interes arheologic. Primele bratari dacice ar fi fost descoperite in vara anului 1999, pentru ca in primavara lui 2000 sa fie predate pentru evaluare in vederea valorificarii lor pe piata neagra internationala, una dintre bratari fiind expusa spre vanzare la o Expozitie din New York.

Fata de aceste activitati, autoritatile judiciare romane s-au sesizat din oficiu, Augustin Lazar demarand o ancheta finalizata cu un rechizitoriu demn de un roman, care poate fi citit integral la finalul articolului.

Iata ce prevede minuta Curtii de Apel Alba Iulia, instanta care a pronuntat decizia definitiva in dosarul nr. 04652/221/2008* in data de 23 martie 2018:

Radu Horia Camil – inceteaza procesul penal pentru constituire a unui grup infractional organizat si tainuire in forma continuata, constatand interventia prescriptiei penale;

Ioan Bodea – achitare pentru furt calificat;

Viorica Luncan – achitare pentru furt calificat;

Ilie Luncan - inceteaza procesul penal pentru tainuire, constatand interventia prescriptiei penale;

Calin Corhan – 3 ani cu suspendare pentru infractiunea de furt calificat a unui bun care face parte din patrimoniul cultural;

Daniel Sorin Jurca (fost Caciuc) – achitare pentru furt calificat si incetare a procesului penal pentru tainuire, constatand interventia prescriptiei penale.

Ilic Ljubisa – inceteaza procesul penal pentru tainuire, constatand interventia prescriptiei penale.

Fata de ceilalti trei inculpati din dosar, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus mentinerea dispozitiilor sentintei penale pronuntate de Judecatoria Deva in dosarul nr. 04652/221/2008, respectiv:

Daniel Moc – achitare pentru constituire de grup infractional organizat si condamnare la 3 ani cu suspendare pentru infractiunea de furt calificat a unui bun care face parte din patrimoniul cultural;

Laszlo Ovidiu Olah – achitare pentru constituire de grup infractional organizat si condamnare la 2 ani cu suspendare pentru infractiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor in zonele cu patrimoniu arheologic, fara autorizare prealabila;

Remus Marian Popa – achitare pentru constituire de grup infractional organizat si condamnare la 2 ani cu suspendare pentru infractiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor in zonele cu patrimoniu arheologic, fara autorizare prealabila.

Pe latura civila, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus admiterea in parte a actiunii exercitate de Statul Roman prin Ministerul Culturii si a obligat pe Luncan Ilie in solidar cu Radu Horia – Camil la plata sumelor de:

-49.523 USD si 5.415 Euro, reprezentand cheltuielile ocazionate de repatrierea si expertizarea bratarii dacice din aur nr. 9 in greutate de 682 gr.);

-52.000 USD reprezentand compensatii echitabile achitati firmei ,,Word & Co.” SUA pentru bratara nr. 9 in greutate de 682 gr.;

-50 monede de argint tetradrahme in valoare de 7.500 euro.

Instanta a mai dispus si obligarea lui Ilic Ljubisa sa plateasca Statului Roman prin Ministerul Culturii suma de 283.749 euro, reprezentand cheltuieli ocazionate cu repatrierea si expertizarea bra?arilor dacice nr. 1, nr. 2, nr. 3 si nr. 4.

Iata cum isi incepe rechizitoriul privind Aurul dacic actualul Procuror General al Romaniei:

"In fapt:

Despre circumstantele mediului infractional in care s-au comis faptele

Lumea interlopa a judetului Hunedoara a evoluat, in ultimii ani, prin structurarea mai multor grupari infractionale avand ca obiectiv exploatarea in mod organizat si maximizarea profitului infractional obtinut din oportunitatile aparute pe plan local, national si international: efectuarea unor detectii si sapaturi neautorizate in siturile arheologice clasate monument istoric - ale rezervatiei arheologice din Muntii Orastiei - in scopul localizarii si insusirii de bunuri arheologice apartinand patrimoniului cultural national, contactare a unor filiere internationale pentru traficarea si valorificarea acestor bunuri, efectuarea de recuperari, incasarea de taxe de protectie prin santajarea unor oameni de afaceri, exploatarea prostituatelor etc.

Situatia de fapt stabilita prin ordonarea fluxului informational si a probatiunii privind lumea interlopa din judetul Hunedoara si municipiul Deva - caracterizat in presa ultimilor ani drept “ Cetatea crimei “sau“ placa turnanta” a comertului ilicit cu bunuri apartinind Patrimoniului Cultural al Romaniei - pune in evidenta existenta mai multor grupari infractionale specializate in acest domeniu si aflate, functie de circumstantele obtinerii profitului infractional, in raporturi de rivalitate sau de parteneriat. S-au structurat astfel, gruparile violente conduse de condamnatul CC, zis “M” (in prezent in urmarire interntionala), inculpatii BC, zis “BB” si SL, zis “S”, trimisi in judecata (cauza aflata pe rolul Tribunalului Arges), pentru infractiuni de santaj, proxenetism etc.

Gruparea condusa de inculpatul CI, fost subofiter de politie trecut in rezerva, era alcatuita din fosti sportivi si avea ca obiect de activitate, in principal, traficul cu bunuri arheologice apartinand Patrimoniului Cultural National insusite din siturile arheologice protejate, ale Muntilor Orastiei, precum si executarea de recuperari prin violenta si amenintari la adresa victimelor, violarea domiciliului acestora, santaj prin stabilirea si perceperea de „amenzi” unor persoane care le-au lezat interesele ilegale."

*Cititi aici integral Rechizitoriul intocmit de procurorii Augustin Lazar si Valentin Trif

*Cititi aici integral minuta deciziei definitive pronuntate de Curtea de Apel Alba Iulia