DINITA, FACUT CU PRACTICI STALINISTE - Dezvaluiri din dosarul fabricat de DNA impotriva fostului sef al Politiei Rutiere Lucian Dinita: “Martora a auzit un zvon ca se doreste schimbarea din functia de conducere a inculpatului, si desi, Directia Rutiera avea rezultate foarte bune, s-au facut foarte multe controale... Martora si colegii ei au fost supusi si unei testari psihologice surpriza, unul din chestionare cuprinzand intrebari ce tineau de viata sociala, profesionala, sociala a inculpatului”

Duminică, 21 iulie 2019 11:45 | Scris de Bogdan GALCA | pdf | print | email

Marturie cutremuratoare in dosarul fabricat de DNA-ul Laurei Kovesi cu sprijinul SRI si al Direcției Generale Anticoruptie fostului sef al Politiei Rutiere, comisarul sef Lucian Dinita (foto). Dosar finalizat cu achitare definitiva in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - “fapta nu exista”.


Ne referim la dosarul in care Dinita a fost trimis in judecata pentru un pretins trafic de influenta, pe motiv ca, atentie, ar fi primit miel, curcani si pastravi ca sa restituie un permis de conducere. Nu a fost insa altceva decat o ampla operatiune prin care s-a dorit cu orice pret executia fostului sef al Politiei Rutiere. Reiese cat se poate de limpede acest lucru din motivarea deciziei de achitare pronuntata de judecatoarele Cristina Carmen Craiu si Mihaela Nita de la Curtea de Apel Bucuresti. Spre exemplu, decizia retine declaratia unei martore care a dezvaluit in fata instantei ca inca din 2011 in cadrul Politiei Rutiere se zvonea ca se doreste schimbarea din functie a lui Lucian Dinita, desi acesta avea rezultate foarte bune. Mai mult, aceeasi martora a relatat un aspect halucinant. Si anume cum sub pretextul unei testari psihologice, ea si colegii sai au primit niste chestionare care cuprindeau intrebari despre viata personala a lui Lucian Dinita: “Martora si colegii ei au fost supusi si unei testari psihologice surpriza, unul din chestionare cuprinzand intrebari ce tineau de viata sociala, profesionala, a inculpatului si a celor doi directori adjuncti ai directiei, chestionar care nu se semna de catre politistii chestionati”.

Este posibil ca asa sa fi debutat facatura de dosar fabricat de DNA-SRI-Directia Generala Anticoruptie impotriva lui Lucian Dinita. Pentru ca ne intrebam de ce in cadrul unei testari psihologice sa fie introduse intrebari despre ex-seful Politiei Rutiere. Poate pentru a-i fi intocmit profilul, cercul de cunostinte, astfel incat sa se incerce gasirea vreunei vulnerabilitati. In pofida eforturilor, nu s-a gasit nimic compromitator despre Dinita cu care sa fie fortat sa plece din functie, asa cum se zvonea, potrivit martorei audiate in instanta.

Totusi, intr-un final, DNA i-a fabricat dosar penal, Dinita a platit cu functia, insa dupa ce imaginea i-a fost terfelita ani de zile, a fost achitat definitiv pe motiv ca fapta nu exista. ”Din pacate, stiam prea multe”, declara Lucian Dinita dupa achitarea de la fond.

Iata cele mai importante pasaje din decizia CAB, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Martora a aratat ca in anul 2003 li s-a solicitat ei si altor colegi sa semneze acorduri in care se mentiona ca ei consimt sa le fie ascultate telefoanele, martora si colegii sai observand ca erau filati de ofiteri de la...

In anul 2011 martora a auzit un zvon ca se doreste schimbarea din functia de conducere a inculpatului, si, desi, Directia Rutiera avea rezultate foarte bune mentionate in bilant, in acea perioada s-au facut foarte multe controale. In acea perioada, martora si colegii ei au fost supusi si unei testari psihologice surpriza, unul din chestionare cuprinzand intrebari ce tineau de viata sociala, profesionala, sociala a inculpatului si a celor doi directori adjuncti ai directiei, chestionar care nu se semna de catre politistii chestionati.

(...)

Contrar acuzatiei din rechizitoriu, pe fond judecatorul cauzei a constatat ca din aceste mijloace de proba nu rezulta ca inculpatul ar fi sunat pentru a-l programa intr-o anumita zi de testare pe inculpatul..., existand o mare diferenta intre a suna si a intreba in ce zile se sustine o proba teoretica si a programa o persoana la sustinerea acelei probe, ceea ce presupunea stabilirea zilei si furnizarea numelui candidatului programat. Totodata, judecatorul cauzei a considerat ca este esentiala sustinerea martorului ca inculpatul nu i-a cerut sa il ajute in vreun fel pe inculpatul...si nu a perceput ca inculpatul l-a trimis cu scopul de a-l ajuta.

(…)

In concret, nu exista nico convorbire interceptata sau o discutie relatata de inculpati ori martori din care sa rezulte ca la o anumita data ori intr-o anumita perioada, inculpatul a promis ca va lua legatura cu martorul...in vederea urgentarii programarii inculpatului...la sustinerea testului.

(…)

Curtea constata ca in cauza nu s-a facut dovada ca in schimbul unor foloase individualizate in 'produse alimentare', inculpatul ar fi fost favorizat in cadrul procedurii de verificare a cunoasterii regulillor de circulatie in perioada executarii sanctiunii contraventionale complementare suspendarii dreptului de a conduce. Totodata, imprejurarea ca inculpatul, directorul Directiei Rutiere a IGPR la acel moment, calitate in care ii erau subordonate ierarhic serviciile rutiere judetene, l-a apelat telefonic pe martorul..., seful Serviciului Rutier... pentru a se interesa in ce zi se sustine testarea pentru reducerea perioadei de suspendare si i-a spus ca ii trimite o persoana pentru testare nu poate fi asimilata, eo ipso, cu o interventie in vederea indeplinirii actului solicitat de catre cumparatorul de influenta in absenta existentei posibilitatii reale ca un astfel de act sa poata fi, ilegal, in favoarea cumparatorului de influenta.

In lipsa dovedirii vreunei conivente infractionale, nici remiterea unor produse alimentare de catre inculpatul..., prin intermediul inculpatului..., aflat in relatii apropiate cu inculpatul...si in acelasi timp in relatii de cumetrie cu acesta nu poate capata semnificatia penala, astfel cum s-a incercat a se sustine, potrivit actului de sesizare. Concluzionand, Curtea constata ca s-a facut o corecta evaluare a probelor din administrarea carora a rezultat ca nu sunt indeplinite, in mod obiectiv si subiectiv elementele constitutive ale infractiunilor de trafic de influenta si cumparare de influenta in forma autoratului si a complicitatii”.

* Cititi aici integral decizia Curtii de Apel Bucuresti

Accesari:2886