DISTRUGEREA PROFESORULUI LUCAN – Procurorul DIICOT Marian Delcea a cerut arestarea celui mai mare chirurg roman, Mihai Lucan, pe acuzatii false, de un maxim diletanstism profesional. Tribunalul Bucuresti a desfiintat inventiile lui Delcea, care ar trebui demis pentru modul in care a instrumentat cauza. Aparatul de crioterapie pentru care s-a cerut arestarea nu era al clincii de stat, ci al lui Lucan. Iata in premiera documentul (Incheierea)

Marţi, 9 ianuarie 2018 15:52 | Scris de George TARATA | pdf | print | email

Cel mai mare chirurg roman, prin mainile caruia au trecut peste 200.000 de bolnavi in 45 de ani de activitate, prof. dr. Mihai Lucan, chirurg urolog cu supraspecializare in transplant renal, chirurgie oncologica si pediatrica, a fost pus la zidul infamiei de procurorul DIICOT Marian Delcea. Intr-o ancheta care a insemnat sapte ani de vanatoare si care explodat in ajunul Craciunului, profesorul Lucan a fost prezentat opiniei publice ca un infractor periculos, care traficheaza organe si omoara oameni pe banii statului, DIICOT scurgand in mod premediat informatii secrete din anchete, dar si date care nu aveau legatura cu dosarul, reprezentand convorbiri personale ale medicului, incalcandu-se grav in acest fel prezumtia de nevinovatie. Ce interese oculte exista in spatele acestui dosar ce are ca efect sabotarea transplantului renal in Romania? Cumva se doreste ca toate operatiile costisitoare de transplant sa nu mai fie facute in Romania, ci la clinicile din Viena unde o astfel de operatie incepe de la 80.000 de euro?

Lumeajustitiei.ro va prezenta incepand de astazi adevarul necunoscut despre munca distrusa a profesorului Mihai Lucan, care a deschis porti pana la Vatican, fiind prietenul Papei de la Roma (foto, Mihai Lucan alaturi de Papa Ioan Paul al II-lea). Veti afla lucruri uluitoare!


Incepem cu incheierea din 21 decembrie 2017, prin care s-a respins cererea DIICOT de arestare preventiva a profesorului Lucan, in varsta de 70 de ani, o somitate a medicinei romanesti, care a pus bazele Institutului de Transplant Renal din Cluj, a salvat mii de vieti, dar care astazi a ajuns sa fie executat si demonizat cu informatii transpirate din dosar, operatiune care miroase a interes financiar de inalt nivel. Incheierea prin care judecatoarea Claudia Monica Cipariu de la Tribunalul Bucuresti a respins cererea de arestare preventiva a profesorului Mihai Lucan, acuzat de delapidare si constituire de grup infractional organizat, este devastatoare pentru DIICOT. Iar asta intrucat ea arata diletantismul in care a fost lucrat dosarul impotriva lui Lucan, care a fost retinut si dus apoi la arestare pe niste acuzatii ce s-au dovedit a fi false.

Principala acuzatie care i-a fost adusa lui Lucan s-a referit la pretinsa folosire a unui aparat de tratare a formelor de cancer prin crioterapie de catre clinica profesorului, SC Lukmed SRL, in conditiile in care respectivul aparat ar fi apartinut Institutului Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca. Problema este insa ca acuzatia DIICOT nu are nicio legatura cu realitatea. Nu o spunem noi, ci judecatoarea Cipariu de la TMB, care a stabilit ca aparatul in cauza apartine profesorului Mihai Lucan, care l-a primit prin donatie si care l-a pus la dispozitia Institutului. Exista chiar si documentul care sa ateste acest lucru, faptul ca aparatul nu apartinea Institutului, ci lui Mihai Lucan (vezi facsimil).


Judecatoarea Cipariu dezvaluie modul total neprofesionist in care a lucrat procurorul DIICOT Marian Delcea, care nu a indicat datele minime pentru individualizarea aparatilui, actul care sa arate ca aparatul ar fi in proprietatea Institutului, si nici macar un document care sa demonstreze ca Institutul l-ar avea in posesie: “Se induce ideea ca acest aparat era mutat ilegal la clinica privata laolalta cu consumabilele de care avea nevoie pentru a functiona, dar nu se demonstreaza cum s-a intamplat acest lucru”.

De asemenea, judecatoarea Cipariu are mari semne de intrebare si cu privire la alte acuzatii pe care DIICOT le aduce impotriva profesorului Lucan. Cum ar fi aceea ca Institutul ar fi fost prejudiciat cu 2,7 milioane lei, reprezentand folosirea aparatului pentru 159 de pacienti, in perioada 2007-2009: “Procurorul de caz nu furnizeaza nicio explicatie cu privire la modul la care a ajuns sa retina exact acel numar de pacienti si exact perioada 2007-2009, iar invocarea raportului de constatare tehnico-stiintifica contabila pare facila si – oricum – neindestulatoare vazand imprejurarile mai sus consemnate”.

Scurgeri de informatii in presa

Nu in ultimul rand, o alta constatare extrem de grava facuta de judecatoarea Cipariu priveste scurgerile de informatii din ancheta, in presa. Astfel, Monica Cipariu arata ca este posibila o incercare de inducere in eroare a opinie publice prin furnizarea de informatii amestecate in ceea ce-l priveste pe Lucan. Mai exact, precizeaza judecatoarea, este vorba despre prezentarea unor posibile infractiuni grave ce ar fi fost comise de Mihai Lucan, precum tentativa de omor, luare de mita sau trafic de organe, insotite de precizarea ca nu s-ar fi dispus arestarea preventiva pentru asemenea acuzatii, in conditiile in care ancheta DIICOT si cererea de arestare a profesorului vizeaza cu totul si cu totul alte fapte. O actiune “incorecta si lipsita de eleganta”, dupa cum a constatat judecatoarea Cipariu.

De asemenea, in aceeasi incheiere se subliniaza si alte practici folosite de DIICOT in acest caz, practici ce aduc aminte mai degraba de situlul de lucru al DNA. In acest sens, judecatoarea Cipariu remarca introducerea in referatul de arestare al DIICOT a unor convorbiri personale ale profesorului Lucan.

Iata fragmente din incheierea judecatoarei Claudia Monica Cipariu de la Tribunalul Bucuresti:

Raportat la cele expuse anterior, judecatorul de drepturi si libertati (…)

-In ceea ce priveste acuzatia de utilizare in cadrul SC Lukmed SRL a unui aparat performant medical marca Galil (folosit in tratarea diferitelor forme de cancer prin crioterapia tesuturilor afectate), aflat in posesia ICUTR, activitate ce s-ar fi realizat cu incepere din cursul anului 2007 (moment in care reprezentantii ICUTR si SC Lukmed SRL ar fi dispus transferul fizic si fara titlu al acestui aparat din sediul ICUTR in cel al clinicii particulare, fara a se intocmi niciun fel de act de transfer de gestiune sau vreun contract in acest sens, astfel ca in perioada 2007 – 2013 atat aparatul respectiv cat si consumabilele aferente achizitionate din bugetul ICUTR au fost utilizate exclusiv in beneficiul clinicii particulare), retine ca aceasta nu se verifica.

In primul rand, retine ca procurorul de caz nu a inteles sa indice datele minime (serie, numar, an de fabricatie, furnizor, etc) necesare individualizarii unui astfel de aparat, despre care sustine doar ca este marca Galil, dupa cum nu a inteles sa indice actul de proprietate in baza caruia ICUTR a devenit proprietarul acelui aparat (sau, daca nu era proprietar, cel putin actul in baza caruia il avea in posesie sau detentie).

Acelasi procuror face vorbire insa despre 'o serie de inscrisuri ridicate de la sediul ICUTR cu ocazia perchezitiilor domiciliare efectuate la sediul entitatii la data de 19.04.2017', potrivit carora, in perioada 2007-2009, un numar de 159 de pacienti au facut obiectul unor proceduri medicale (crioterapie prostatica/renala) care au fost efectuate in cadrul SC Lukmed SRL, cu ajutorul unei aparaturi medicale (Galil) apartinand Institutului Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca, transferata fara titlu din incinta acestei institutii in cea a SC Lukmed SRL.

Este de retinut – din nou – referirea la transferul 'fara titlu' al acelui aparat, desi despre titlul cu care ICUTR l-ar fi avut in posesie nu se aminteste nimic.

Judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca precizarile pe care le considera necesare la o simpla lecturare a acestui capitil din referat, sunt cu atat mai necesare in conditiile in care – audiat fiind in calitate de suspect, la data de 21.12.2017 – in fata procurorului, inculpatul Lucan Mihai declara ca nu a dispus 'preluarea vreunui echipament de orce natura din ICUTR pentru a fi folosit in clinica privata Lukmed'.

Totodata, acelasi inculpat a precizat ca aparatul de crioterapie produs de firma Galil este proprietatea privata a sa, fiind dobandit prin donatie, in anul 2006, si l-a pus la dispozitia ICUTR in scopuri de cercetare, lucrari stiintifice si efectuare de proceduri medicale pentru bolnavii care nu aveau posibilitati materiale.

In dovedirea celor sustinute, inculpatul Lucan Mihai a depus la dosar un inscris – in xerocopie – redactat in limba engleza, la data de 6.11.2007, prin care firma MGP Ltd. Kvitkova 1575, Zilin, Czech Republic, printr-o declaratie ('Statment'), confirma livrarea ('delivered') catre prof. Mihai Lucan si SC Lukmed Pro SRL, gratuit ('free of charge in 2006'), a urmatoarelor: 1pc Seednet Model FP5T5 ('including Warmer, Tubes, Regulators), 1pc Falcon Ultrasound, 1pc Prostate Kit, 1 pc Seednet Ne edles, 1 pc Thermal Sensors, 1 pc Argon Gas (fara a pretinde compensatii ori returnarea echipamentului mentionat: 'does not claim compensation or returning of the equipment mentioned above').

Or, aceasta aceasta aparare a inculpatului Lucan Mihai nu numai ca nu este inlaturata cu argumente in referat, dar nici macar nu este mentionata de catre procurorul de caz.

Mai departe, tot aici (in fapt este vorba despre o dubla acuzatie), retine ca procurorul de caz sustine ca 'sumele necesare achizitionarii kit-urilor necesare utilizarii' aparatului Glil (ace speciale, heliu, argon) au fost achitate de catre Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca.

In opinia judecatorului de drepturi si libertati, se induce ideea ca acest aparat era mutat ilegal la clinica privata laolalta cu consumabilele de care avea nevoie pentru a functiona, dar nu se demonstreaza cum s-a intamplat acest lucru.

De retinut ca, atat in declaratia data in fata procurorului de caz, cat si in declaratia data in fata judecatorului de drepturi si libertati, inculpatul Lucan Mihai a aratat ca ICUTR a cumparat pentru procedurile din cadrul sau consumabilele care au pret foarte mare si ca nu s-au folosit consumabilele achizitionate de ICUTR si in procedurile medicale efectuate in clinica privata cu acest aparat, ba chiar ca a existat si un grant care a asigurat din alte surse – evident decat cele ale institutului de stat – plata acelor pentru crioterapie.

Mai retine ca, in referat, se sustine ca, la clinica particulara 'pacientilor le-au fost percepute sume consistente de bani, cuprinse intre 3.000 si 6.700 euro/interventie, echivalent in lei, reprezentand atat procedura medicala propriu-zisa, precum si kit-ul necesar reprezentat de un set instrumentar format din ace speciale + alte consumabile specifice (butelii cu gaze – heliu si argon), intreg setul contand aprox. 3.800 euro per pacient', sustinere prin care se insinueaza ca erau taxati corespunzator pacientii in privat, desi ICUTR platise integral.

Fata de aspectele relevate, nu poate lua in calcul mentiunile raportului de constatare tehnico-stiintifica contabila din data de 16.10.2017, intocmit de catre un specialist antifrauda detasat in cadrul DIICOT, potrivit caruia persoanei vatamate ICUTR i-ar fi fost cauzat un prejudiciu in cuantum de 2.763.429,54 lei, reprezentand 'costul total al instrumentarului format din ace speciale si alte consumabile specifice (butelii cu gaze – heliu si argon) folosit pentru un numar de 159 pacienti care au facut obiectul unor proceduri medicale (crioterapie prostatica/renala) efectuate in perioada 2007-2009 cu ajutorul unei aparaturi medicale (Galil) apartinand Institutului Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca'.

De altfel, procurorul de caz nu furnizeaza nicio explicatie cu privire la modul la care a ajuns sa retina exact acel numar de pacienti si exact perioada 2007-2009, iar invocarea raportului de constatare tehnico-stiintifica contabila pare facila si – oricum – neindestulatoare vazand imprejurarile mai sus consemnate.

-In ceea ce priveste acuzatia de diminuare a cuantumului cheltuielilor reale ocazionate de serviciile de specialitate medicala pe care le presupunea internarea pre si post operatorie in cadrul in cadrul ICUTR a pacientilor asupra carora au fost efectuate interventii chirurgicale in cadrul clincii apartinand SC Lukmed SRL, cu referire exclusiv la serviciile de spitalizare, activitate ce presupune asigurarea cazarii efective a pacientului in conditiile asigurarii asistentei medicale calificate, retine ca aceasta se verifica partial.

(…)

Judecatorul de drepturi si libertati mai are de analizat si daca este incident in speta cazul de la art. 223 alin. 1 lit. b N.C.proc.pen. (retinut cu privire la toti cei trei inculpati).

Astfel, mai intai retine ca, daca in referat, procurorul de caz a alocat un numar de 8 (opt) pagini pentru a descire cele trei modalitati de comitere a infractiunii de delapidare cu consecinte deosebit de grave, in acelasi referat sunt ocupate mai multe pagini cu redarea unor convorbiri telefonice sau comunicari de tip SMS, in ideea de a se proba ca inculpatul Lucan Mihai 'incearca sa influenteze un alt participant la comiterea infractiunii … sau sa distruga, sa altereze, sa ascunda ori sa sustraga mijloace materiale de proba sau sa determine o alta persoana sa aiba astfel de comportament'.

(…)

Judecatorul de drepturi si libertati mai retine ca procurorul de caz (care descrie in referat o ancheta vasta, presarata cu interceptari de convorbiri si comunicari, precum si cu filaje – efectuate autorizat) nu face nicio referire la raspunsul/raspunsurile pe care diversele persoane contactate de catre inculpatul Lucan Mihai i le-au dat sau nu acestuia. Natural, este foarte posibil ca astfel de date sa nu fi putut fi inserate in referat pentru ca incercarile inculpatului nu s-au fructificat. Sau poate este vorba despre o strategie de ancheta pe care acelasi procuror nu a gasit de cuviinta sa o dezvaluie (foarte posibil).

Totusi, judecatorul de drepturi si libertati gaseste nepotrivit – cel putin – a afla – dupa pronuntare – amanunte din ancheta penala prezentate in mass-media (episodic, amanunte pe care nici procurorul de sedinta nu le-a invederat in sala de judecata, in camera de consiliu; de plida, date despre niste fragmente de convorbiri si despre niste note scrise de catre inculpatul Lucan Mihai, din care ar reiesi intentia foarte puternic exprimata, daca nu chiar foarte agresiv manifestata, presarata cu comparatii si metafore, de a-si asigura serviciile unui avocat/avocata din Bucuresti, care sa ii asigure inclusiv in randul magistratilor – judecatori si procurori – protectia de care considera ca are nevoie, etc.).

Daca motivul pentru care asemenea imprejurari nu au fost amintite in referat a fost lipsa timpului (dosarul s-a inregistrat la Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala la ora 20.32, sedinta de judecata a inceput in jurul orei 23.00 si retragerea pentru deliberare s-a facut in jurul orei 04.00, cu circa o ora inainte de a expira prima ordonanta de retinere) necesar inserarii (desi paragrafele respective sunt pe cat de scurte, pe atat de incisive), judecatorul de drepturi si libertati remarca insa ca a existat suficient timp si interes din partea procurorului de caz in a insera in referat discutii strict particulare (purtate de inculpatul Lucan Mihai cu o anumita persoana de sex femeiesc – 'Martinel').

Totodata, fara a acuza vreun fel de presiune mass-media (la care judecatorul de drepturi si libertati i-ar fi rezistat oricum, ideea de echidistanta si obiectivitate constituind deziderate de la care nu renunta), pentru ca in presa scrisa si vorbita informatiile au aparut dupa pronuntarea solutiei, retine ca este posibila o inducere in eroare/mentinere in confuzie a opiniei publice (ceea ce este incorect si lipsit de leganta) atunci cand se vehiculeaza informatii amestecate – despre alte infractiuni foarte grave posibil a fi fost comise de inculpatul Lucan Mihai (tentativa la omor, luare de mita, trafic de organe), subliniindu-se ca acesta nu a fost arestat preventiv, desi in cauza de fata sunt doua infractiunile pentru care s-a formulat propunerea de arestare preventiva. Intra in obligatia Ministerului Public sa investigheze legal si celelalte acuzatii”.


Accesari:62224