IATA MARELE ADEVAR – Exclusiv, sefa ICCJ recunoaste: Completele de 3 au fost mesterite prin Regulament si nu pe lege. Uluitor, Cristina Tarcea pretinde ca avea dreptul sa aplice prevederi din Regulament, contrare legii. Desi legea stabileste ca cei care propun Completele sunt presedintele sau vicepresedintele ICCJ, Tarcea si Colegiul de conducere au preferat sa aplice un regulament propriu, inferior legii, in care sefii de sectii erau nominalizati sa faca selectia judecatorilor (Document)

Luni, 7 ianuarie 2019 17:54 | Scris de Elena DUMITRACHE | pdf | print | email

Lumea Justitiei a intrat in posesia unui document in care presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Cristina Tarcea (foto), recunoaste ca modul de constituire a Completelor de 3 judecatori ale instantei supreme a fost decis prin Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a ICCJ, si nu prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Aparandu-se ca in Legea nr. 304/2004 nu este cuprinsa nicio dispozitie care sa vizeze modalitatea de stabilire a componentei Completelor de 3 judecatori ale ICCJ, sefa Inaltei Curti, impreuna cu membrii Colegiul de conducere, a permis ani la randul ca procedura de desemnare a membrilor Completelor de 3 sa se faca cu mana de catre sefii de sectii, dupa bunul lor plac. Asa se face ca la ICCJ, in ce priveste Completele de 3 judecatori, Colegiul de conducere a avut doar rol decorativ de a aproba Completele, astfel cum au fost decise de sefii de sectii. 


Cristina Tarcea: "Dispozitiile art. 19 indice 1 din Regulament nu constituie altceva decat o dezvoltare a prev. art. 19 alin. (3) din Legea nr. 303/2004"

Explicatiile oferite de Cristina Tarcea sunt cuprinse intr-un raspuns acordat in data de 27 decembrie 2018 unui justitiabil, ca urmare a unei adrese in care sefei instantei supreme i se solicita sa puna la dispozitia acestuia copii ale Hotararii nr. 80/2017 si anexa hotararii (Click aici pentru a citi), dupa ce a reclamat ca acestea nu sunt publicate integral pe site.

Astfel cum veti vedea din raspunsul pe care Lumea Justitiei il publica in exclusivitate, sefa instantei supreme Cristina Tarcea justifica desemnarea membrilor Completelor de 3 judecatori ale ICCJ de catre presedintii de sectii atat prin articole din Legea nr. 304/2004 care se refera la cu totul altceva, cat mai ales prin articolele din Regulamentul ICCJ in care si-au prevazut propria procedura.

Fabulos este insa ca prin articolele pe care le invoca "in aparare", Tarcea nu face decat sa se afunde singura. Sustinem aceasta intrucat Tarcea, facand trimitere la procedura prevazuta in Legea nr. 304/2004 in cazul organizarii ICCJ (art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004), ne arata ca membrilor Colegiului de conducere al ICCJ le revine obligatia de a desemna membrii completelor de judecata, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui instantei. Adica invoca fix ceea ce nu aplica!

Pentru Tarcea si probabil pentru membrii Colegiului de conducere al ICCJ, Completele de 3 nu puteau fi incadrate la "complete specializate" asa cum se specifica in Legea nr. 304/2004, astfel ca prin Regulamentul ICCJ au decis, in mod exceptional, ca membrii Completelor de 3 sa fie alesi cu mana de sefii de sectii.

Explicatiile sunt incredibile si le prezentam mai jos, cu mentiunea ca publicam in continuare si ce prevad articolele din Legea 304/2004 si din Regulamentul ICCJ la care Tarcea face trimitere in raspunsul sau.

Publicam pasaje relevante din raspunsul sefei ICCJ Cristina Tarcea legat de modul de constituire a Completelor de 3 judecatori:

"In ce priveste competenta Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a aproba componenta completurilor de 3 judecatori, aceasta este prevazuta de lege, intrucat dispozitiile din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care stabilesc aceste atributii in sarcina Colegiului de conducere reprezinta o punere in aplicare a prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara – lege organica, neputandu-se sustine in acest sens o incalcare a dispozitiilor art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie.

Astfel, potrivit art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 304/2004, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie 'exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie', iar potrivit art. 52 alin. (1) teza I din acelasi act normativ 'Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului'.

Aceste dispozitii din Legea de organizare judiciara au fost puse in aplicare atat prin prevederile art. 19 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care au fost detalitate atributiile Colegiului de conducere, printre acestea regasindu-se in cuprinsul lit. a) indice 1 a aceluiasi articol si aceea privind aprobarea compunerii completurilor din cadrul sectiilor instantei supreme, cat si prevederile art. 19 indice 1 si ale art. 32 din acelasi Regulament.

De altfel, modalitatea de stabilire a completurilor de 3 judecatori, pornind de la dispozitiile Legii de organizarea judiciara, este aceeasi pentru toate instantele nationale, prevederi similare celor cuprinse in art. 19 lit. a) indice 1 si art. 32 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie regasindu-se in art. 19 lit. h) si art. 24 lit. b) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea nr. 1375 din 17 decembrie 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 970 din 28 decembrie 2015.

In ceea ce priveste modalitatea de stabilirea a componentei completurilor de 3 judecatori, Legea privind organizarea judiciara nu cuprinde nicio dispozitie prin care sa se prevada ca procedura de desemnare a membrilor acestor completuri se face prin tragere la sorti, astfel cum este prevazut expres in ceea ce priveste compunerea completurilor de 5 judecatori.

Prin urmare, acolo unde legiuitorul a dorit sa prevada o procedura de constituire a completurilor de judecata, speciala, diferita de cea uzitata la nivelul tuturor instantelor (astfel cum rezulta din dispozitiile art. 19 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti), a reglementat-o in mod expres prin dispozitiile art. 32 din Legea nr. 304/2004, care se refera in mod strict la compunerea completurilor de 5 judecatori, dispozitii care nu pot fi aplicate si in cazul completurilor de 3 judecatori.

De asemenea, o alta situatie de exceptie a fost prevazuta prin dispozitiile alin. (3) ale art. 31 din Legea nr. 304/2004, potrivit carora 'Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, numiti, prin tragere la sorti, de catre presedintele sau unul dintre cei 2 vicepresedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie', deci, in cazul completurilor de 3 judecatori se procedeaza la desemnarea prin tragere la sorti a membrilor acestora numai in masura in care nu se pot constitui completurile de judecata din cauza numarului insuficient de judecatori. (...)

In ceea ce priveste nelegalitatea dispozitiilor art. 19 indice 1 alin. 2 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a caror revocare ati solicitat-o, aratam urmatoarele:

Dispozitiile art. 19 indice 1 din Regulamentul nu constituie altceva decat o dezvoltare a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, potrivit carora 'La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de completele specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora'.

Cata vreme prin Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie au fost elaborate norme care pun in aplicare prevederile cuprinse in Legea de organizare judiciara, nu se poate sustine ca dispozitiile regulamentare ar adauga la lege.

Prin urmare, cum constituirea completurilor de trei judecatori din cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie a avut loc cu respectarea intocmai a dispozitiilor legale, neputandu-se invoca in acest sens o incalcare a art. 6 din Conventia europeana, in raport cu cele anterior expuse, plangerea prealabila formulata de dumneavoastra urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata."

Art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara:

"La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora."

Art. 29 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara:

"alin. (1) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:

f) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie."

Art. 52 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, referitor la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii, si nu la Inalta Curte de Casatie si Justitie:

"(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului." (facsimil)


Art. 19 din Regulamentul Inaltei Curti de Casatie si Justitiei:

Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:

lit. a) indice 1: aproba numarul completelor de 5 judecatori in materie penala, la propunerea presedintelui Sectiei penale, aproba compunerea completelor de 5 judecatori si a completelor din cadrul sectiilor.”

Art. 19 indice 1 din Regulamentul Inaltei Curti de Casatie si Justitiei:

(1) La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora.

(2) Presedintele sau vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie propun Colegiului de conducere infiintarea de complete specializate, pe baza propunerilor formulate, pentru fiecare sectie, de presedintele acesteia.”

Art. 32 din Regulamentul Inaltei Curti de Casatie si Justitiei:

(1) Presedintii de sectii stabilesc judecatorii care compun completele de judecata din cadrul sectiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completelor de judecata din cadrul sectiilor si programeaza sedintele acestora.

(2) Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu poate fi asigurat, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de catre presedintele sau unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin tragere la sorti.”

Tarcea justifica lipsa publicitatii integrale a Hotararilor Colegiului de conducere prin posibilitatea fraudarii semnaturilor membrilor Colegiului

In raspunsul nr. 1099 oferit in 27 decembrie 2018, Cristina Tarcea s-a referit si la motivul pentru care nu a publicat pe site-ul oficial al Inaltei Curti forma integrala a Hotararii nr. 80/2017. Mai exact, sustine Tarcea, Hotararea nu a fost publicata integral pe site-ul ICCJ intrucat exista teama ca semnaturile judecatorilor membri ai Colegiului de conducere ar fi putut fi utilizate in mod fraudulos. In acelasi timp, Tarcea a sustinut si ca publicarea partiala a Hotararii nr. 80/2017 nu a modificat realitatea, ci doar a protejat datele cu caracter personal ale membrilor Colegiului de conducere.

Iata ce precizeaza Cristina Tarcea in raspunsul oferit justitiabilului:

"Publicarea pe site-ul oficial al institutiei ii ofera asctului in cauza un caracter oficial in lipsa oricarei alte formalitati, fiind de la sine inteles ca pentru veridicitatea formei publicate este asumata o raspundere juridica din partea instantei supreme. Prin urmare, publicarea Hotararii nr. 80/2017 intr-o forma care sa contina semnaturile persoanelor implicate in procesul decizional care a condus la adoptarea acesteia, ar fi fost inutila sub aspectul adeveririi realitatii celor continute in textul acestui act, insa ar fi vulnerabilizat protectia de care trebuia sa se bucure persoanele decidente in ceea ce priveste datele cu caracter personal si in ceea ce priveste garantia ca semnatura lor odata postata public nu va fi ulterior utilizata in mod fraudulos.

Astfel, lipsa semnaturilor de pe actul publicat pe site-ul instantei precum si faptul ca Hotararea nr. 80/2017 nu este publicata in forma integrala, nu sunt de natura sa afecteze in vreun fel legalitatea acestei hotarari. (...) Publicarea in extras a Hotararii Colegiului de conducere al instantei supreme nr. 80/2017 prin care s-a aprobat compunerea completelor de 3 judecatori pentru anul 2018, nu este de natura a incalca principiul accesibilitatii la actul de justitie."

Publicam in continuare in exclusivitate raspunsul sefei ICCJ Cristina Tarcea acordat unui justitiabil a carui identitate am decis sa o protejam:


Accesari:5269