IRANIANUL CARE A SPART BINOMUL, RUPT IN DOUA LA TMB - Inspaimantator: contestatia la executare formulata de cetateanul iranian care a reusit sa destructureze “Binomul SRI-DNA” a picat la judecatorul Mihai Balanescu, nimeni altul decat cel care a dispus sentinta de condamnare la fond. Fata de Mihai Balanescu a fost formulata cerere de recuzare: “Profilul acestuia pare a fi cel al unui lucrator sub acoperire... Face parte din sistemul represiv”. Incredibil, recuzarea a fost respinsa

Joi, 20 decembrie 2018 14:59 | Scris de George TARATA | pdf | print | email

Este de-a dreptul inspaimantator ce se intampla in anumite dosare aflate pe rolul instantelor, unde actul de justitie s-a transformat intr-o veritabila mascarada si batjocura la adresa justitiabililor. Cazul pe care Lumea Justitiei il prezinta in cele ce urmeaza trebuie sa intre de urgenta in atentia CSM si a Inspectiei Judiciare, mai ales ca situatia pe care o vom dezvalui nu este singulara, fiind vorba despre o problema sistemica. Veti vedea cum o contestatie la executare ajunge sa fie judecata chiar de judecatorul care a pronuntat sentinta in dosarul la care se refera contestatia la executare formulata.

La Tribunalul Bucuresti va avea loc vineri, 20 decembrie 2018, un nou termen din contestatia la executare depusa de un cetatean iranian, care deja a si efectuat condamnarea primita. Nu este insa un oarecare cetatean iranian, ci unul despre care putem spune ca a facut istorie in Romania. Ne referim la Nalini Ziya (foto), cel care impreuna cu fratele sau Nalini Noori si aparatorul lor, avocatul Catalin Georgescu, a reusit sa destructureze temutul “Binom SRI-DNA”. Cei trei sunt autorii exceptiei de neconstitutionalitate care a provocat celebra Decizie CCR 51/2016, decizie care a scos SRI din dosarele penale, consfintindu-se ca acesta nu are atributii de cercetare penala (click aici pentru a citi).


Condamnat culmea inclusiv in baza interceptarilor realizate de SRI, cu pedeapsa deja efectuata intr-un dosar de spalare de bani, Nalini Ziya a facut contestatie la executare privind modul in care anumite bunuri si sume de bani au fost executate. Nu ne vom referi la fondul contestatiei, ci la mascarada care este pe cale sa aiba loc la Tribunalul Bucuresti.

Acuzatii grave: “Acest magistrat face parte din sistemul 'represiv' de justitie/posibil din campul tactic al SRI”

Astfel, contestatia la executare a picat la judecatorul Mihai Balanescu de la Tribunalul Bucuresti. Cine este acesta? Nimeni altul decat judecatorul care a pronuntat sentinta de condamnare la fond in acest dosar.

In mod incredibil, judecatorul Mihai Balanescu - despre care trebuie spus ca a intrat in dosare extrem de sensibile, precum cel privind cazul “Colectiv” unde exista suspiciuni ca focul care a provocat tragedia a fost pus intentionat in cadrul unui plan coordonat de forte oculte care doreau daramarea Guvernului nu a inteles sa se abtina. Drept urmare, Nalini Ziya, prin avocatul sau Catalin Georgescu, a formulat cerere de recuzare a lui Mihai Balenescu, insa la fel de incredibil actiunea a fost respinsa de colegul acestuia, judecatorul Vlad Andriescu de la TMB, in data de 4 decembrie 2018:

“In baza art. 29 alin. 5 din Legea 47/1992 respinge ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu judecarea exceptiei de neconstitutionalitate a art. 64 alin. 1 si art. 3 C.p.p., cerere formulata de catre contestatorul NALINI ZIYA. Cu recurs in termen de 48 de ore de la pronuntare in privinta solutiei de mai sus. Respinge cererea de recuzare a domnului judecator Mihai Balanescu, cerere formulata de contestatorul NALINI ZIYA in dosarul inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia I penala sub numarul 31779/3/2018. In baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obliga contestatorul NALINI ZIYA la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea prezentei cereri. Fara cale de atac. Pronuntata in sedinta publica, azi 4.12.2018”.

In ceea ce priveste cererea de recuzare formulata impotriva judecatorului Mihai Balanescu de la Tribunalul Bucuresti, Nalini Ziya si avocatul Catalin Georgescu au subliniat starea de incompatibilitate a acestuia, explicand corect credem noi ca exista indicii privind impartialitatea magistratului. In plus, cei doi mentioneaza faptul ca impotriva lui Balanescu a fost depusa de catre Nalini Ziya o plangere penala, ceea nu face decat sa intareasca indiciile privind lipsa de impartialitate a judecatorului. De altfel, in acest sens trebuie amintit ca art. 6 din Conventia Europeana privind Drepturile Omului privind dreptul la un proces echitabil stabileste clar ca orice persoana are dreptul la o instanta independenta si impartiala:

Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa”.

Or, putem vorbi in acest caz de o instanta impartiala atat timp cat contestatia la executare va fi judecata de judecatorul care a pronuntat sentinta la fond?

Pe de alta parte, in aceeasi cerere de recuzare, pe care o prezentam integral la finalul articolului, se formuleaza acuzatii extrem de grave la adresa judecatorului Balanescu. Concret, Nalini Ziya arata ca judecatorul Mihai Balanescu ar lasa impresia unui lucrator sub acoperire, mai ales ca acesta a ridicat in slavi SRI in sentinta de condamnare de la fond. Totodata, acelasi Mihai Balanescu este acuzat ca ar face parte din sistemul represiv din justitie si posibil din campul tactic al SRI.

Anomalie generalizata

Totusi, aceasta problema, in care un judecator care a pronuntat o hotarare la fond sau apel ajunge sa judece o contestatie la executare ori o contestatie in anulare, deci cu alte cuvinte sa isi judece singur propriile acte, este una sistemica, dupa cum afirmam la inceputul articolului. Nu este primul caz de acet gen intalnit in instantele din Romania. Sa amintim un singur exemplu de o situatie la fel de scandaloasa, care a avut loc chiar la Inalta Curte.

In 2016, fostul director al Inspectoratului de Stat in Constructii, Adrian Balaban Grajdan Constantin, condamnat definitiv la 3 ani de inchisoare in dosarul Trofeul Calitatii, a formulat contestatie in anulare, actiune judecata de instanta suprema. La termenul fixat de ICCJ, 12 septembrie 2016, Balaban Grajdan s-a prezentat la Inalta Curte unde nu mica i-a fost mirarea sa constate ca din completul sau faceau parte patru judecari care deja se pronuntasera in dosarul in care primise condamnare. Este vorba despre judecatorii Ana Maria Dascalu, care comparuse in faza de fond a dosarului, Ionut Matei, Rodica Aida Popa si Maricela Cobzariu, care luasera parte la solutionarea in apel a dosarului.

La fel ca in cazul lui Nalini Ziya, niciunul dintre cei patru judecatori nu a inteles sa se abtina, astfel incat Balaban Grajdan a facut cerere de recuzare a acestora. Tot ca in cazul Nalini Ziya, cererea de recuzare a fost respinsa, solutie pronuntata de judecatorii Mirela Sorina Popescu, Ioana Alina Lilie, Marius Dan Foitos si Geanina Cristina Arghir, cu opinia separata in sensul admiterii cererii de recuzare a Laviniei Lefterache (click aici pentru a citi).

Iata deci ca practica este una extinsa la nivelul intregului sistem. Tocmai de aceea este nevoie ca CSM sa transeze definitiv aceasta problema si sa gaseasca o solutie astfel incat justitiabilii sa aiba certitudinea ca au parte de un act de justitie impartial si corect, iar Inspectia Judiciara trebuie sa intervina de fiecare data cand judecatorii ajung sa isi judece propriile hotarari.

Prezentam cererea de recuzare formulata de Nalini Ziya fata de judecatorul Mihai Balanescu de la Tribunalul Bucuresti:

“Domnule Presedinte,

Subsemnatul NALINI ZIYA, contestator in cauza, in temeiul art. 64 alin. 1 lit. f si art. 67 C.P.P., formulez

Cerere de recuzare a magistratului Balanescu Mihai existind indicii de vadita impartialitate a acestuia. Acesta a solutionat dosarul nr. 52586/3/2011* in care am fost condamnati (fond), greselile (erorile) de judecata imputabile acestuia urmand sa fie remediate in prezenta contestatie.

Am formulat Plangere penala impotriva acestui magistrat.

Profilul acestuia pare a fi cel al unui lucrator sub acoperire-in dosarul de condamnare apreciaza ca 'SRI a actionat profesionist' (opinie care contravine Deciziei Curtii Constitutionale nr. 51/2016).

Datorita acestui magistrat am fost condamnati si transformati in complici la savarsirea unor fapte penale de catre un procuror abuziv, carierist si ambitios-Jurj Tudoran Remus.

Magistratul Balanescu, orgolios si abuziv:

-nu a efectuat nicio cercetare judecatoreasca eficienta a 'grupului organizat pe celule' (inventie a SRI si Procurorului);

-considera complicitate schimbul valutar si interpreteaza convorbirile noastre despre schimbul valutar abuziv, singura sa judecata constind in reproducerea servila a Rechizitoriului, fara a sanctiona in vreun fel neregularitatule grave ale anchetei;

-din culpa sa din 'prejudiciul' constatat nu s-au scazut sumele de bani sechestrate in timpul anchetei de la SC YE SHI IMPEX SRL si cele confiscate pe autocare de ANV.

Solicitam inlocuirea acestuia (acest magistrat face parte din sistemul 'represiv' de justitie/posibil din campul tactic al SRI-potrivit Comunicatului Asociatiei Magistratilor, cu profil de 'psihopat justitiar' - potrivit Directorului de resurse umane de la Ministerul Justitiei).

Solicitam ca odata cu solutionarea cererii de recuzare sa fie solutionata si urmatoarea cerere-invocam, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 rep., exceptia de neconstitutionalitate a art. 64 alin. 1 si art. 3 din C.P.P., care contravin art. 1, art. 21 din Constitutie (cu referire la art. 6 din CEDO) si art. 53 din Constitutie.

Este o procedura cu totul injusta si neconforma cu exigentele dreptului la un proces echitabil sa NU fie prevazut un caz de incompatibilitate pronuntarea unei hotarari anterioare in cauza (sau in cauze conexe sau asociate care se afla in strinsa legatura).

Un magistrat care a solutionat anterior o cauza nu poate solutiona o cauza asociata fara a incalca substantial principiul separatiei functiiilor judiciare - si in aceasta situatie nereglementarea unei asemenea situatii (motive de incompatibilitate) este neconstitutionala.

In afara de faptul ca legea trebuie sa asigure cadrul desfasurarii proccesului penal, nereglementarea unor situatii de mare importanta practica reprezinta o incalcare a principiului legalitatii.

Fara a se transforma intr-un legislator pozitiv, solicitam Curtii sa constate ca legea este neproportionala-nu se justifica niciun fel de ratiuni de politica publica (penala) ca o asemenea nereglementare sa existe.

Solicitam Curtii Constitutionale sa se pronunte si asupra urmatoarei interpretari contrare prevederilor constiutionale mentionate: nereglementarea ca motiv de incompatibilitate a situatiei expuse reprezinta o grava incalcare a principiilor constitutionale ale legalitatii, proportionalitatii si procesului echitabil (nefiind asigurat un veritabil acces la justitie).

In afara ca ne-a condamnat pe nedrept, toate bunurile noastre sunt in prezent confiscate de ANAF, viata noastra a fost (la propriu) distrusa de acest magistrat (care nu are bunul simt sa se abtina, fiind aparat de colegii sai)”.

Accesari:4263