Condamnata definitiv de Completul de 3 judecatori de la Inalta Curte la 7 ani de inchisoare dupa ce a primit aproape 200.000 de euro de la Ioan si Victor Becali pentru a dicta achitare in “Dosarul Transferurilor”, fosta judecatoare Geanina Terceanu (foto) a declarat in instanta ca a fost “lucrata” sa-l denunte si pe Cristian Borcea, achitat in apel in temeiul art. 16 alin. 1 lit.a din Codul de procedura penala - "fapta nu exista". Borcea fusese condamnat de catre Curtea de Apel Bucuresti, instanta de fond, la 3 ani si 6 luni inchisoare cu executare pentru dare de mita.

Geanina Terceanu a marturisit judecatorilor ca in faza de urmarire penala a fost scoasa din arestul central si s-a “lucrat” foarte mult asupra ei sa dea declaratii incriminatoare si in privinta lui Cristian Borcea, pentru ca asa scria in denuntul facut la parchet, ceea ce a si facut. Terceanu a sustinut insa ca acuzatiile impotriva omului de afaceri au fost reale si ca nu a urmarit sa-si reduca pedepsa, insa Inalta Curte a constatat ca marturia fostului magistrat nu se coroboreaza cu niciun alt mijloc de proba.

Intrebata care este motivul pentru care abia in a cincea declaratie data le-a spus anchetatorilor ca a fost acasa la omul de afaceri si ca acesta i-a dat 10.000 de euro, in conditiile in care anterior daduse trei declaratii despre fratii Becali, in care marturisea ca acestia i-au dat bani ca sa fie achitati, Terceanu a povestit un episod halucinant. Fosta judecatoare a afirmat ca dupa mai multe zile petrecute in arest preventiv, “domnii comisari au spus ca daca tot am recunoscut sumele de bani primite de la fratii Becali, ce mai conteaza daca recunosc si cu Borcea. Ce am declarat, corespundea adevarului. Prin expresia 's-a lucrat' asupra mea pentru a declara in ceea ce il priveste pe Borcea, arat ca mi se pare inacceptabil sa se discute cu mine in lipsa avocatului, chiar si in legatura cu un denunt. Eram o persoana cu pregatire juridica.”

Inalta Curte arata in motivarea deciziei prin care i-a condamnat pe fratii Ioan si Victor Becali la 7 ani si 4 luni inchisoare, respectiv 5 ani si 8 luni inchisoare, pe Terceanu la 7 ani de inchisoare si prin care l-a achitat pe Borcea si pe avocatii Petre Daniel Costel, pe care CAB il condamnase la 1 ani si 6 luni inchisoare cu executare pentru marturie mincinoasa, si George Antonie Iorgovan, condamnat la fond la 1 an de inchisoare cu suspendare, ambii pentru marturie mincinoasa, ca lipsa de probe care sa sustina declaratia lui Terceanu impotriva lui Cristian Borcea impune solutia de achitare a omului de afaceri. Instanta arata ca Geanina Terceanu a dat declaratii contradictorii si confuze in momentul in care a trebuit sa ofere detalii privind locul in care ar fi primit pretinsa mita de la fostul om de fotbal.

Judecatorii de la instanta suprema au retinut in motivare ca in declaratiile date cu privire la Borcea, Geanina Terceanu a relatat in mod diferit imprejurarile in care l-a cunoscut pe acesta si in care ar primit de la acesta suma de 10.000 euro. De asemenea, fosta judecatoare nu a oferit detalii referitoare la interiorul locuintei lui Cristian Borcea, cu exceptia faptului ca aceasta era mare, neputand preciza daca locuinta avea iesire la soseaua principala, daca era situata pe o alee laturalnica, daca se afla amplasata pe un teren viran, in camp. Desi a relatat ca a stat doua ore in interiorul locuintei acestuia, nu a oferit niciun detaliu cu privire la locuinta: “In fata instantei de apel, fiindu-i aratate fotografii din interiorul locuintei inculpatului Borcea, aceasta a declarat: 'nu recunosc absolut nimic din ceea ce mi s-a prezentat in aceste fotografii'.

Potrivit instantei, chiar daca locul savarsirii faptei nu este relevant pentru dovedirea elementelor constitutive ale infractiunii, aceasta imprejurare este importanta pentru credibilitatea celor sustinute de Terceanu, cu privire la intalnirea cu Borcea si banii oferiti. Judecatorii arata ca indicarea unui loc al primirii banilor, situat intr-o zona din Bucuresti cu privire la care acuzarea nu a dovedit ca Borcea ar fi avut vreun imobil sau ca s-ar fi aflat intr-un imobil din respectiva zona, la data indicata de Terceanu, precum si lipsa descrierii unui imobil care sa ii apartina acestuia, sau pe care acesta sa il fi folosit in perioada respectiva, sunt de natura sa infirme insasi acuzatia ca banii s-au dat, respectiv s-au primit. Tot in motivare se mai arata ca Terceanu a recunoscut savarsirea faptei, in acest sens beneficiind de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa. Fosta judecatoare a sustinut insa ca nu s-a gandit la acest aspect in momentul in care l-a “turnat” pe Borcea.

Prezentam cele mai importante pasaje din motivarea Inaltei Curti, pe care o atasam la finalul articolului:

“Inculpata T. a recunoscut savarsirea faptelor. Probele au aratat si ca s-a intalnit cu fratii I. si B. (care au recunoscut de altfel intalnirile), de la care a primit sume de bani pentru solutionarea favorabila a dosarului (banii au fost gasiti la sora inculpatei, locul fiind indicat de catre T).(...)

-in luna mai 2009, inculpata i-a reasigurat pe inculpatii B. si B. ca vor beneficia de o solutie favorabila in dosar, prilej cu care le-a facut cunoscut faptul ca are nevoie de suma de 70.000 de euro, dar inculpatii B. aveau pregatita doar suma de 10.000 de euro, pe care i-au dat-o inculpatei, stabilind ca diferenta sa o trimita in zilele urmatoare prin intermediul martorului M., ceea ce s-a si intamplat;

- la inceputul anului 2012, T. a chemat-o pe martora M. la domiciliul sau si i-a cerut sa le transmita inculpatilor B. si B. ca va fi dificil sa pronunte o solutie de achitare, dar, pentru a pronunta o astfel de hotarare, doreste sa mai primeasca suma de 105.000 de euro;

- T. le-a transmis inculpatilor B. si B., prin intermediul martorei M., sa manifeste public ingrijorare cu privire la solutia ce avea sa fie pronuntata in cauza, precum si faptul ca avea sa amane pronuntarea;

- martora M., dupa ce a primit de la B. si B. suma de 105.000 de euro, s-a deplasat in ...., unde i-a dat inculpatei T. aceasta suma. Suma de bani a fost lasata de catre inculpata spre pastrare surorii sale C.;

- la perchezitia domiciliara efectuata in cauza la data de 19 noiembrie 2015, din suma de 105.000 de euro a fost gasita cea mai mare parte, respectiv suma de 96.000 de euro.

- la data de 3 aprilie 2012, inculpata T. a pronuntat o hotarare de achitare fata de toti inculpatii, in temeiul dispozitiilor art. 10 lit. a Cod procedura penala din 1969 ('fapta nu exista'). Totodata, a dispus respingerea, ca inadmisibile, a actiunilor civile si ridicarea tuturor masurilor asiguratorii luate in cauza.

- dupa data de 31 mai 2012, inculpata T. a trimis inculpatilor B. si B., prin intermediul martorei M., un proiect al motivarii hotararii, iar inculpatii B. si B. i-au mai trimis inculpatei, tot prin intermediul martorei M., suma de 20.000 de euro.(...)

 Instanta are in vedere ca declaratiile apelantei intimate inculpate T. nu se coroboreaza cu probele privind situarea casei lui B., ori cu probele privind interiorul locuintei lui B. si sunt infirmate de declaratiile inculpatului B., I. si declaratiile martorului R. Acuzatia formulata impotriva inculpatului B. decurgand doar din cele sustinute de T., prezinta lacune provenind din:

- lipsa dovezilor referitor la faptul ca inculpata T. si inculpatul I. se cunosteau suficient de bine incat sa fie credibil faptul ca a condus-o la domiciliul lui B. sau ca mergeau la petreceri impreuna (conform declaratiei din 21 octombrie 2017);

-faptul ca locul in care ar fi avut loc intalnirea nu a fost identificat ca fiind adresa la care locuia B.;

- faptul ca inculpata T. este sursa informatiilor oferite de catre martorii M. si R. in legatura cu B., iar declaratiile martorilor sunt contradictorii, R. revenind asupra celor declarate initial si aratand ca a fost rugat sa sustina o anumita situatie de fapt de catre M. pentru a beneficia de reducerea pedepsei. (...)

Avocat: care este motivul pentru care abia in a 5-a declaratie data, a indicat vizita la B., suma de bani, in conditiile in care anterior ati dat 3 declaratii despre fratii B.?
Inculpat: celor 10.000 euro le-am atribuit initial o alta semnificatie, asa cum am folosit expresia, pentru ca 'ne-am placut reciproc', insa a fost impresia mea. Nu mai retin cate declaratii am dat in faza de urmarire penala, insa stiu ca am lamurit acest aspect, urmare a intrebarii adresate de procurorul de sedinta in timpul sedintei de la Curtea de apel, intrebare care cuprindea si raspunsul. De aceea, si raspunsul meu in fata Curtii de apel a fost ca suma de bani a fost data pentru solutionarea dosarului. Si in faza de urmarire penala, am fost scoasa din arestul central, iar dupa 3 zile am dat declaratii si s-a lucrat foarte mult asupra mea, sa dau declaratii si despre B., pentru ca asa scrie in denunt. Ce am declarat era adevarat. Doresc sa spun in ultimul cuvant ce inteleg prin faptul ca s-a lucrat asupra mea, nu am fost amenintata de catre inculpati. Din contra, inculpatii se feresc de mine, insa am o stare de temere, care m-a si determinat sa nu imi studiez propria cauza decat la Inalta Curte de Casatie si Justitie. (...)

Despre B. am fost intrebata ulterior, dupa mai multe zile petrecute in arest preventiv, iar domnii comisari au spus ca daca tot am recunoscut sumele de bani primite de la fratii B. ce mai conteaza daca recunosc si cu B.. Ce am declarat, corespundea adevarului.

Prin expresia 's-a lucrat' asupra mea pentru a declara in ceea ce il priveste pe B., arat ca mi se pare inacceptabil sa se discute cu mine in lipsa avocatului, chiar si in legatura cu un denunt. Eram o persoana cu pregatire juridica.(...)

Inalta Curte constata ca, in declaratiile date cu privire la apelantul intimat inculpat B., apelanta intimata inculpata T. a relatat in mod diferit imprejurarile in care l-a cunoscut pe inculpat si a primit de la acesta suma de 10.000 euro. De asemenea, inculpata nu a oferit detalii referitoare la interiorul locuintei inculpatului B., cu exceptia faptului ca aceasta era mare, neputand preciza daca locuinta avea iesire la soseaua principala, daca era situata pe o alee laturalnica, daca se afla amplasata pe un teren viran, in camp. Desi inculpata a relatat ca a stat doua ore in interiorul locuintei inculpatului B., nu a oferit niciun detaliu cu privire la aceasta locuinta. In fata instantei de apel, fiindu-i aratate fotografii din interiorul locuintei inculpatului B., aceasta a declarat 'nu recunosc absolut nimic din ceea ce mi s-a prezentat in aceste fotografii'.

Chiar daca locul savarsirii faptei nu este relevant pentru dovedirea elementelor constitutive ale infractiunii, aceasta imprejurare este importanta pentru credibilitatea celor sustinute de inculpata T. cu privire la intalnirea cu B. si banii oferiti. Indicarea unui loc al primirii banilor, situat intr-o zona din Bucuresti cu privire la care acuzarea nu a dovedit ca inculpatul B. ar fi avut vreun imobil sau ca B. s-ar fi aflat intr-un imobil din respectiva zona, la data indicata de T., precum si lipsa descrierii unui imobil care sa ii apartina inculpatului B. sau pe care acesta sa il fi folosit in perioada respectiva, sunt de natura sa infirme insasi acuzatia ca banii s-au dat, respectiv s-au primit.(...)

In raport de cele mentionate, avand in vedere ca probele administrate in cauza nu dovedesc, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat, Inalta Curte constata ca se impune achitarea inculpatului Borcea, pentru savarsirea infractiunii de dare de mita prevazuta de art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, intrucat fapta nu exista (art. 16 alin. 1 lit. a Cod de procedura penala).”

*Cititi aici integral decizia Inaltei Curti