Moare de necaz fosta sefa DNA Laura Kovesi (foto). Asta dupa ce a vazut cum rivala ei Alina Bica (foto) a scapat de singura pedeapsa pe care DNA a reusit sa o obtina in dosarele pe care i le-a fabricat. Iar situatia pentru Kovesi este cu atat mai grea cu cat adversara ei a ramas fara condamnare fix in perioada in care fosta sefa DNA vede cum dosarele penale i se deschid unul dupa altul, riscand ani grei de puscarie.

Inalta Curte a anuntat decizia in cazul contestatiei in anulare pe care Alina Bica a formulat-o impotriva deciziei definitive a Completului de 5 judecatori ICCJ din 26 iunie 2018, prin care s-a dispus condamnarea ei la 4 ani inchisoare cu executare pentru o presupusa favorizare a faptuitorului. Este vorba despre dosarul in care Bica a fost acuzata ca ar fi incercat sa il favorizeze pe omul de afaceri Ovidiu Tender. In acelasi dosar Alina Bica a fost trimisa in judecata si pentru un pretins abuz in serviciu, iar fostul ministrul Adriean Videanu pentru complicitate la abuz in serviciu, dar ambii au fost achitati pentru cele doua acuzatii.

Cum era de asteptat, dupa ce in urma cu aproximativ trei luni a admis in principiu contestatia in anulare si a dispus suspendarea executarii pedepsei, luni seara, 18 martie 2019, un Complet de 5 judecatori ICCJ a hotarat admiterea contestatiei in anulare si desfiintarea deciziei de condamnare. Decizia a fost luata in temeiul hotararii CCR care a stabilit ca toate Completele de 5 judecatori ale Inaltei Curti din perioada 2014-2018, deci inclusiv cel care a condamnat-o pe Alina Bica, au fost nelegal constituite in conditiile in care doar patru dintre cei cinci membri au fost trasi la sorti. Drept urmare, apelul in dosarul Alinei Bica se va rejudeca, de data aceasta de un complet legal constituit. Foarte important, rejudecarea apelului o va privi doar pe Alina Bica, nu si pe Adriean Videanu, iar vizata va fi doar solutia de condamnare pentru favorizarea faptuitorului, nu si cea de achitare.

Iata minuta ICCJ:

“Admite contestatia in anulare formulata de condamnata Bica Alina Mihaela impotriva deciziei penale nr. 117 din 26 iunie 2018, pronuntata de Completul de 5 Judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie in dosarul nr. 2067/1/2017. Desfiinteaza in parte decizia penala contestata numai in ceea ce o priveste pe condamnata Bica Alina Mihaela. Fixeaza termen la 20 mai 2019, ora 9,00 Sala Sectiilor Unite, pentru rejudecarea apelurilor declarate de inculpata Bica Alina Mihaela si de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie impotriva sentintei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronuntata de Inalte Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala in dosarul nr. 2471/1/2015, numai in ceea ce priveste solutia de condamnare a inculpatei pentru infractiunea de favorizarea infractorului prevazuta de art. 269 alin.1 Cod penal.

Mentine celelalte dispozitii ale deciziei penale atacate.

Anuleaza formele de executare dispuse in baza sentintei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronuntata de Inalte Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala in dosarul nr. 2471/1/2015, ramasa definitiva prin decizia penala sus – mentionata in ceea ce o priveste pe condamnata.

Dispune citarea apelantei – intimate inculpate Bica Alina Mihaela la adresele indicate in dosar.

In baza art.275 alin.(3) Cod procedura penala, cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea contestatiei in anulare raman in sarcina statului. In baza art.275 alin. (6) Cod procedura penala, onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pana la prezentarea aparatorului ales, in suma de 156 de lei, ramane in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 18 martie 2019”.

Condamnarea scartie rau

Pe de alta parte, trebuie sa amintim ca inclusiv solutia de condamnare a Alinei Bica dispusa in prima faza, care a fost desfiintata, este una ce ridica mari semne de indoiala. Afirmam acest lucru avand in vedere opinia separata facuta de judecatoarea ICCJ Simona Nenita, care a demonstrat cum Alina Bica a fost condamnata pe langa lege, acesteia fiindu-i adaugate fapte suplimentare care nu au fost cuprinse in rechizitoriu. In opinia judecatoarei Nenita, solutia corecta in cazul fostei sefe DIICOT ar fi trebuit sa fie achitare, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”: “Sustinerile instantei de fond sunt lipsite de suport probator. Astfel, din nicio proba nu rezulta ca inculpata B. a impus procurorilor teza institutiilor autonome cu scopul ingreunarii tragerii la raspundere penala a martorului T. prin prescriptie. Niciunul dintre martorii audiati, U., S., C., R. nu au confirmat o astfel de acuzatie. Martora S. a confirmat ca in cadrul Sectiei judiciare a DIICOT, opinia majoritara era aceea a aplicarii legii penale mai favorabile pe institutii autonome. (…) Prin urmare, acuzatia, in sensul ca inculpata B. a impus procurorilor DIICOT teza institutiilor autonome in aplicarea legii penale mai favorabile in scopul ingreunarii tragerii la raspundere penala a martorului T. prin prescriptie nu a fost retinuta si descrisa in rechizitoriu pentru ca inculpata sa-si formuleze aparari, sa dea declaratii in cursul procesului penal in legatura cu aceasta imprejurare noua retinuta in sarcina sa si sa propuna probe in aparare. (…) Asadar, s-au adaugat inculpatei fapte materiale suplimentare care nu au fost cuprinse in actul de sesizare a instante”.

* Cititi aici integral opinia separata a judecatoarei ICCJ Simona Nenita in sensul achitarii Alinei Bica