OFTICOSUL – Procurorul Daniel Horodniceanu s-a dat peste cap, doar-doar va mai prinde un post caldut. Respins la prima selectie a procurorului european din partea Romaniei, fostul sef DIICOT a cerut suspendarea reluarii procedurii, dar Curtea de Apel Iasi l-a trimis la plimbare. Horodniceanu a reusit din a doua incercare sa intre pe lista scurta pentru Parchetul European, fara sa mai aiba vreo problema cu reluarea selectiei (Sentinta)

Duminică, 18 august 2019 10:36 | Scris de Bogdan GALCA - George TARATA | pdf | print | email

Cat s-a mai chinuit procurorul Daniel Horodniceanu (foto) sa mai prinda un post caldut, dupa ce nu a mai fost tinut la conducerea DIICOT! Horodniceanu s-a dat peste cap sa intre pe lista scurta cu propunerile de procuror european de executie din partea Romaniei, ceea ce a si reusit intr-un final, la sfarsitul lunii iulie 2019. A izbutit insa din a doua incercare, caci la prima tentativa, cea din aprilie 2019, Horodniceanu a primit flit din partea comisiei conduse de ministrul Justitiei de la acea vreme, Tudorel Toader. Ce nu se stie este insa ca atat de suparat a fost Horodniceanu din cauza ca va trebui sa ramana la Iasi, dupa ce in ultimii ani se obisnuise cu alt nivel, incat a cerut in instanta suspendarea deciziei de reluare a selectiei procurorului european, decizie dispusa dupa ce niciunul dintre candidatii inscrisi initial in concurs nu a fost admis.


In 13 mai 2019, Daniel Horodniceanu a introdus o actiune in instanta prin care a solicitat suspendarea deciziei din 23 aprilie 2019, de reluare a procedurii de selectie a procurorului european din partea Romaniei. Horodniceanu a fost insa trimis la plimbare de Curtea de Apel Iasi, care i-a respins actiunea ca neintemeiata. Prin sentinta nr. 61/2019 din 31 mai 2019, dispusa in dosarul nr. 272/45/2019, judecatoarea Madalina Cioara de la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a stabilit ca nu exista niciun motiv astfel incat, spre satisfacerea lui Horodniceanu, reluarea procedurii de selectie a procurorului european din partea Romaniei sa fie suspendata. Dimpotriva: CA Iasi a aratat ca reluarea procedurii de selectie a reprezentat o masura necesara, in conditiile in care in urma primei proceduri nu fusese selectat vreun candidat, niciuna dintre imprejurarile invocate de Daniel Horodniceanu necircumscriindu-se notiunii de "caz bine justificat", care sa impuna suspendarea deciziei de reluare a procedurii. De asemenea, nici alegatia lui Daniel Horodniceanu privind producerea unui prejudiciu nu a fost admisa de Curtea de Apel Iasi, judecatoarea Madalina Cioara explicand ca fostul sef al DIICOT a invocat doar interesul sau de a fi selectat in vederea desemnarii drept candidat din partea Romaniei la functia de procuror european, precum si vocatia de a fi numit procuror european. "Or, sansa de a ocupa o functie publica la nivel european nu poate constitui un prejudiciu material viitor si previzibil, ci doar un prejudiciu eventual a carui existenta si valoare este imposibil de estimat, in conditiile in care, chiar si in cadrul procedurii initiale, exista doar posibilitatea ca reclamantul sa fie selectat pe o lista scurta de trei candidati, propusi de Ministrul Justitiei sa o ocupe un singur loc de procuror european, numirea facandu-se de catre Consiliul Uniunii Europene, potrivit propriei aprecieri".

In final trebuie spus ca desi Daniel Horodniceanu a reusit in cele din urma sa intre pe lista scurta cu cei trei procurori selectati pentru functia de procuror european de executie, fostul sef DIICOT ar trebui sa aiba destule motive de ingrijorare ca nu va ajunge in postul mult visat si ca va trebui sa ramana in continuare la Iasi. Asta intrucat, din informatiile noastre, favorit pentru functia de procuror european este Claudiu Dumitrescu de la DNA. Caz in care cine stie ce noi actiuni prin instanta va mai intreprinde Horodniceanu, doar, doar sa ii iasa planul.

Iata fragmente din sentinta Curtii de Apel Iasi de respingere a actiunii lui Daniel Horodniceanu, pe care o prezentam integral la finalul articolului:

"In fapt, in data de 22.02.2019, Ministerul Justitiei, in baza OUG nr. 8/2019, a lansat procedura nationala de selectie a candidatilor ce urmau a fi desemnati in numele Romaniei pentru functia de procuror european, publicandu-se in acest sens un anunt pe pagina de internet a institutiei, in conformitate cu prevederile art. 1 alin. 4 din O.U.G. nr. 8/2019.

Avand in vedere aceasta procedura declansata de Ministrul Justitiei, reclamantul si-a depus dosarul de candidatura, alaturi de alti patru candidati, fiind selectat pentru sustinerea unui interviu in fata comisiei de selectie, asa cum rezulta din anuntul publicat la data de 15.03.2019 pe pagina de internet a Ministerului Justitiei, constatandu-se astfel ca reclamantul indeplineste conditiile prevazute de art. 1 alin. 3 din OUG nr. 8/2019 referitoare de participare la procedura de selectie organizata.

Dupa sustinerea interviului in data de 04.04.2019, pe pagina de internet a Ministerului Justitiei, la data de 10.04.2019, a fost publicat rezultatul procedurii de selectie a candidatilor in numele Romaniei pentru functia de procuror european. Din anunt reiese faptul ca 'in urma interviului din data de 4 aprilie 2019, Comisia de selectie prezidata de ministrul justitiei nu a selectat niciun candidat in numele Romaniei pentru functia de procuror european' si 'ca urmare, procedura de selectie a candidatilor in numele Romaniei pentru functia de procuror european se va relua potrivit calendarului ce va fi comunicat ulterior'.

Dupa anuntul privind neselectarea niciunuia din candidati, reclamantul a formulat la data de 11.04.2019 o cerere prin care a solicitat sa-i fie comunicate metodologia de evaluare a candidaturilor folosita de membrii comisiei, criteriile avute in vedere si ponderea acestora, punctajul minim care trebuie intrunit si punctajul care a fost acordat cu privire la fiecare criteriu, precum si eventualele argumente care au justificat acest rezultat.

La data de 23.04.2019 a fost publicat pe pagina de internet a Ministerului Justitiei un nou anunt cu privire la reluarea procedurii de selectie a candidatilor desemnati in numele Romaniei pentru functia de procuror european, termenul limita de depunere a candidaturilor fiind 15.05.2019, iar perioada programata pentru desfasurarea interviului este 20 - 22.05.2019.

Ulterior, la data de 14.05.2019, in cadrul acestei noi proceduri, s-a publicat un alt anunt pe pagina de internet a Ministerului Justitiei referitor la prelungirea perioadei de depunere a candidaturilor pana la 31.05.2019.

Impotriva rezultatului primei proceduri de selectie a candidatilor desemnati in numele Romaniei pentru functie de procuror european, reclamantul a formulat plangere prealabila, solicitand anularea rezultatului procedurii nationale de selectie a candidatilor in numele Romaniei pentru functia de procuror european, adus la cunostinta publica prin anuntul publicat pe pagina de internet a Ministerului Justitiei la data de 10.04.2019, de a nu fi selectat niciun candidat si de a se relua procedura de selectie; desemnarea sa drept candidat in numele Romaniei in vedere numirii in functia de procuror european si inaintarea catre Consiliul Uniunii Europene a listei cuprinzand numele sau, ca fiind candidat in numele Romaniei in vederea numirii in functia de procuror european; precum si suspendarea procedurii de selectie a candidatilor desemnati in numele Romaniei pentru functia de procuror european, asa cum a fost adusa la cunostinta publica prin anuntul publicat pe site-un Ministerului Justitiei la data de 23.04.2019.

Referitor la cea de-a doua procedura de selectie anuntata public la data de 23.04.2019 reclamantul a formulat cerere de suspendare a executarii deciziei de reluare a procedurii de selectie a candidatilor ce urmeaza a fi desemnati in numele Romaniei pentru functia de procuror european, cerere ce face obiectul judecatii in prezenta cauza.

Analizand cu prioritate apararile formulate de catre paratul Ministrul Justitiei, se constata, in primul rand, ca in intampinarea depusa acesta, fara a invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, a facut precizari cu privire la acest aspect, sustinand, in esenta, ca atributiile in procedura de selectie nu apartin exclusiv ministrului justitiei, ci si comisiei de selectie.

Cu toate acestea, in cauza se solicita suspendare deciziei privind reluarea procedurii. Or, in conditiile in care potrivit art. 1 alin. 4 din OUG nr. 8/2019 rolul de a initia procedura de selectie, prin convocarea comisiei prevazute de art. 1 alin. 2 din OUG nr. 8/2019, revine ministrului justitiei, este firesc ca acesta sa fie chemat in judecata atunci cand se solicita suspendarea executarii actului de demarare a procedurii.

In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii invocata de paratul Ministrul Justitiei, Curtea retine ca, intr-adevar, admisibilitatea actiunii in contencios administrativ de anulare sau suspendare a executarii este conditionata de existenta unui act administrativ tipic.

Potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

In cauza, masura suspendarii executarii vizeaza decizia de reluare a procedurii de selectie a candidatilor pentru postul de procuror european, iar nu anuntul publicat pe pagina de internet a Ministerului Justitiei la data de 23.04.2019, astfel ca sustinerile paratului exced obiectului investirii instantei, drept pentru care este irelevanta analiza naturii juridice a acestui anunt.

Curtea retine ca, desi procedura de selectie a candidatilor si cea de numire a procurorilor europeni fac parte dintr-un proces mai amplu privind operationalizarea Parchetului European, acestea reprezinta etape distincte, cu reglementare speciala la nivelul statelor membre, respectiv la nivel european. Astfel, pe de o parte, procedura de numire in functia de procuror european este atributul Consiliului UE si este reglementata de dreptul Uniunii Europene, insa, pe de alta parte, modul de desemnare a candidatilor din partea Romaniei reprezinta o problema de drept intern care trebuie si a fost reglementata la nivel national prin instituirea unei proceduri administrative de selectie.

Or, a considera actul a carei suspendare se solicita in cauza, ca si procedura in cadrul careia a fost emis, ca simple acte premergatoare ale actului final de numire in functie emis de catre o institutie europeana, inseamna, de fapt, a bloca accesul reclamantului la o instanta, cata vreme valabilitatea actelor emise de institutiile Uniunii Europene nu poate fi contestata direct in fata instantelor nationale, iar instantele europene nu sunt competente sa verifice si sa aplice normele de drept intern ale statelor membre.

Contrar sustinerilor paratului, desi procedura de selectie a candidatilor pentru functia de procuror european a fost reglementata printr-un act normativ cu putere de lege, nu este exclusa, chiar este impusa, obligatia pentru autoritatea publica implicata in procedura de selectie de a pune in executare aceste norme de drept conform art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, respectiv prin emiterea unor acte administrative unilaterale cu caracter individual.

Curtea constata ca decizia Ministrului Justitiei de reluare a procedurii de selectie, anuntata public la data de 23.04.2019, reprezinta, in sine, un act administrativ unilateral individual, in vederea executarii in concret a dispozitiilor OUG nr. 8/2009, care a creat un raport juridic de drept administrativ, in cadrul caruia persoanele interesate se pot inscrie la procedura de selectie, iar Ministrul Justitiei, Ministerul Justitiei si comisia de selectie trebuie sa-si indeplineasca atributiile legale in scopul finalizarii procedurii de selectie.

Pentru toate aceste considerente, Curtea constata ca exceptia inadmisibilitatii este neintemeiata si urmeaza a fi respinsa.

Referitor la exceptia lipsei de interes se constata ca, intr-adevar, termenul pentru depunerea dosarelor de candidatura a fost prelungit de la 15.05.2019 pana la 31.05.2019, iar, potrivit dispozitiilor legale, nu exista niciun impediment legal pentru ca reclamantul sa-si depuna, din nou, candidatura.

Cu toate acestea, Curtea are in vedere argumentele prezentate de reclamant in sustinerea cererii de suspendare, in care invoca faptul ca a urmat, deja, o procedura anterioara, in cadrul careia ar fi avut vocatia de a fi selectat, drept pentru care justifica un interes in obtinerea suspendarii noii proceduri, care s-ar putea finaliza cu selectarea altor candidati, chiar in conditiile in care si-ar depune din nou dosarul de candidatura.

Pentru aceste considerente, va fi respinsa si exceptia lipsei de interes invocata de paratul Ministrul Justitiei.

Cu privire la cererea de suspendare a executarii deciziei de reluare a procedurii de selectie a candidatilor pentru functia de procuror european din partea Romaniei, indiferent de forma prin care a fost materializata aceasta decizie, dat fiind faptul ca aceasta a fost anuntata public la data de 23.04.2019, se constata ca aceasta deciziei a fost luata de Ministrul Justitiei, aspect necontestat in cauza.

In scopul analizarii temeiniciei cererii reclamantului, Curtea arata ca suspendarea executarii actului administrativ este o operatiune de intrerupere temporara a efectelor acestuia care intervine la cerere a partii interesate, fiind o masura de exceptie, care se justifica numai daca actul administrativ contine dispozitii a caror indeplinire ar produce consecinte greu de reparat sau imposibil de inlaturat, in ipoteza in care actul ar fi ulterior anulat prin hotarare judecatoreasca.

In ceea ce priveste conditiile suspendarii executarii actului administrativ, Cutea mentioneaza ca, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, 'in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond. In cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anularea actului in termen de 60 de zile, suspendarea inceteaza de drept si fara nici o formalitate'.

Ca urmare, suspendarea executarii unui act administrativ poate fi dispusa atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

- sa existe o sesizare, in conditiile art. 7 din Legea nr. 554/2004;

- existenta unui caz bine justificat;

- prevenirea unei pagube iminente.

Referitor la prima conditie, Curtea constata ca reclamantul s-a adresat in prealabil autoritati emitente, la data de 07.05.2019, solicitand revocarea rezultatului procedurii de selectie anuntat la data de 10.04.2019, precum si suspendarea procedurii de selectie anuntate public la 23.04.2019.

Art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 prevede obligativitatea plangerii prealabile in cazul actelor administrative unilaterale individuale, plangere care sa cuprinsa solicitarea de revocare in tot sau in parte a acestuia.

In cauza, fata de procedura de selectie anuntata public la 23.04.2019 si, implicit, fata de decizia de reluare a acestei proceduri, s-a cerut doar dispunerea suspendarii, nesolicitandu-se revocarea, nici in tot si nici in parte, astfel ca, sesizarea facuta la data de 07.05.2019 Ministrului Justitiei nu ar indeplini conditiile pentru a fi considerata plangere prealabila.

Cu toate acestea, chiar daca s-ar considera ca aceasta solicitare indeplineste cerintele art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea constata ca nu este indeplinita cea de-a doua conditie.

Astfel, potrivit art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004, cazul bine justificat presupune imprejurari legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ, a carui suspendare se solicita.

In analizarea indeplinirii acestei conditii instanta nu trebuie sa procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se intemeiaza insasi cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie sa se limiteze verificarea doar la acele imprejurari vadite de fapt si/sau de drept care au capacitatea sa produca o indoiala serioasa asupra prezumtiei de legalitate de care se bucura un act administrativ

Intr-adevar, au fost considerate astfel de imprejurari vadite, de fapt sau/si de drept care sunt de natura sa produca o indoiala serioasa cu privire la legalitatea unui act administrativ: emiterea unui act administrativ de catre un organ necompetent sau cu depasirea competentei, actul administrativ emis in temeiul unor dispozitii legale declarate neconstitutionale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importanta a actului administrativ in calea recursului administrativ.

In cauza, motivele de nelegalitate vizeaza, asa cum corect a observat si paratul, modul in care a fost finalizata procedura de selectie anterioara, in urma careia reclamantul nu a fost selectat drept candidat propus de Romania sa ocupe functia de procuror european, considerand ca nelegalitatea rezultatului primei proceduri se rasfrange asupra deciziei de reluare a procedurii.

Curtea aminteste ca rezultatul procedurii anterioare de selectie reprezinta, in sine, un act administrativ individual prin care s-a finalizat aceasta procedura, astfel ca se bucura, pe de o parte, de prezumtia de legalitate pana cand se dispune revocarea sau anulare, iar, pe de alta parte, de caracterul executoriu pana cand este dispusa suspendarea executarii sau anularea acestuia.

In cauza, nefiind investita cu o cerere de suspendare a rezultatului procedurii initiale de selectie si nici cu o cerere de anulare a aceluiasi act, motivele de nelegalitate si viciile procedurii anterioare invocate nu pot fi analizate in acest cadru procesual, fara depasirea limitelor stabilite de insusi reclamantul cu privire la obiectul judecatii.

Mai mult, nu se poate retine ca paratul Ministrul Justitiei ar fi actionat cu exces de putere, respectiv prin exercitarea dreptului de apreciere prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, conform definitiei cuprinse in art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004, in momentul luarii deciziei de reluare a procedurii de selectie, cata vreme procedura anterioara s-a finalizat cu neselectarea niciunui candidat, acest rezultat nefiind suspendat de la executare, nici revocat si nici anulat de vreo instanta.

De asemenea, masura reluarii procedurii de selectie se impunea, in conditiile in care procedura anterioara nu a conduse la selectia vreunui candidat, iar termenul pentru desemnarea candidatilor pentru functia de procuror european din partea Romaniei, convenit cu reprezentantii Comisiei Europene, asa cum rezulta din Preambulul OUG nr. 8/2019 (luna martie 2019), fusese depasit.

In aceste conditii, date fiind circumstantele cauzei, Curtea constata ca niciuna din imprejurarile invocate nu se circumscrie notiunii de caz bine justificat, care sa justifice masura suspendarii deciziei de reluare a procedurii anuntata public la data de 23.04.2019.

Pe de alta parte, nici conditia necesitatii prevenirii producerii unei pagube iminente nu este indeplinita, intrucat aceasta se refera la un prejudiciu material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public.

In cauza, reclamantul a invocat doar interesul sau de a fi selectat in vederea desemnarii drept candidat din partea Romaniei la functia de procuror european, si vocatia de a fi numit procuror european. Or, sansa de a ocupa o functie publica la nivel european nu poate constitui un prejudiciu material viitor si previzibil, ci doar un prejudiciu eventual a carui existenta si valoare este imposibil de estimat, in conditiile in care, chiar si in cadrul procedurii initiale, exista doar posibilitatea ca reclamantul sa fie selectat pe o lista scurta de trei candidati, propusi de Ministrul Justitiei sa o ocupe un singur loc de procuror european, numirea facandu-se de catre Consiliul Uniunii Europene, potrivit propriei aprecieri.

De asemenea, nici imprejurarea ca prin derularea in continuare a noii proceduri ar putea fi prejudiciati ceilalti candidati inscrisi si ar perturba activitatea comisiei, nu poate constitui o paguba iminenta in sensul art. 2 alin. 1 lit. s din Legea nr. 554/2004, in conditiile in care, asa cum s-a aratat si anterior, procedura initiala de selectie s-a finalizat, iar rezultatul acesteia nu a fost anulat si nici suspendat.

Pentru toate aceste considerente, Curtea constata ca se impune respingerea ca neintemeiata a cererii de chemare in judecata formulata de reclamant, nefiind indeplinite in cauza conditiile legale cuprinse in art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 pentru a se putea dispune suspendarea deciziei de reluare a procedurii de selectie a candidatilor pentru postul de procuror european din partea Romaniei".

* Cititi aici integral sentinta Curtii de Apel Iasi

Accesari:2697