Incredibil tupeul procurorilor anticoruptie! Unul dintre procurorii de sedinta ai DNA a mers pana acolo incat a incercat sa minta Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru a ascunde colaborarea cu Serviciul Roman de Informatii si faptul ca interceptari folosite ca probe au fost efectuate de SRI pe langa lege. Totul s-a intamplat in dosarul in care Completul de 5 judecatori al ICCJ a dispus achitarea definitiva a procurorului DIICOT Ionel Tudosan pentru o pretinsa complicitate la santaj in dosarul in care fusese trimis in judecata printr-un rechizitoriu semnat de procuroarea DNA Mihaela Iorga Moraru. Dosar in care ICCJ a dispus si achitarea pentru santaj a procurorului Marius Radu Vladoianu de la Parchetul Tribunalului Dolj, care insa a fost condamnat la 3 ani inchisoare cu executare pentru trafic de influenta, si care a dezvaluit ca procurorii DNA i-au promis libertatea in schimbul unui denunt impotriva Liei Olguta Vasilescu (click aici pentru a citi).

Tentativa de a ascunde colaborarea DNA cu SRI a avut loc dupa ce procurorul Marius Vladoianu (foto) a invocat in fata Completului de 5 judecatori al ICCJ nulitatea absoluta a interceptarilor convorbirilor telefonice si in mediu ambiental, pe motiv ca au fost efectuate de catre lucratori SRI, care nu aveau calitatea de organe de urmarire penala. Drept urmare, instanta suprema a dispus emiterea unei adrese catre DNA pentru a comunica cine a pus in executare mandatele de supraveghere tehnica.

Raspunsul a venit in 14 mai 2018, cand DNA a comunicat ca: "Punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica constand in interceptarea convorbirilor telefonice s-a realizat integral de catre Serviciul Tehnic din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie. Punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica constand in interceptarea celor 11 convorbiri purtate in mediu ambiental s-a realizat folosind echipamentele Serviciului Roman de informatii”.

In pofida raspunsului fara echivoc al DNA, procurorul de sedinta a avut o pozitie halucinanta la termenul din 21 mai 2018, a venit minciuna. Cu toate ca parchetul anticoruptie tocmai recunoscuse cu o saptamaa inainte ca interceptarile si inregistrarile convorbirilor ambientale au fost efectuate de catre SRI, procurorul de sedinta a sustinut contrariul: ”Punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, atat pentru convorbirile telefonice, cat si pentru convorbirile din mediu ambiental, s-a facut de catre Serviciul Tehnic al Directiei Nationale Anticoruptie”.

O mare minciuna, fapt retinut chiar de Completul de 5 judecatori, care a explicat ca nu doar ca nu exista nicio dovada care sa ateste sustinerile procurorului, dar acesta este contrazis chiar de catre adresa DNA. In consecinta, instanta suprema a stabilit ca interceptarile si inregistrarile convorbirilor ambientale au fost efectuate de catre un organ necompetent material si dupa calitatea persoanei sa efectueze acte de urmarire penala, respectiv de SRI Craiova, astfel ca acestea, la fel ca notele de interceptari si procesele verbale de redare a convorbirilor sunt lovite de nulitate.

Iata fragmente din decizia ICCJ, pe care o atasam integral la finalul materialului:

“Avand in vedere ca inculpatul V. a invocat nulitatea absoluta a interceptarilor convorbirilor telefonice si in mediu ambiental efectuate in cauza cu privire la infractiunea de trafic de influenta, motivat de faptul ca au fost efectuate de catre angajati ai Serviciului Roman de Informatii care nu aveau calitatea de organe de urmarire penala, Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori, prioritar examinarii motivelor de apel, in raport cu considerentele deciziilor Curtii Constitutionale nr.302/2017 si nr.51/2016, va analiza legalitatea administrarii probelor constand in interceptarile convorbirilor telefonice si in mediu ambiental, precum si a actelor subsecvente, respectiv notele de interceptare si procesele verbale de redare a acestor convorbiri.

Astfel, prin Decizia Curtii Constitutionale nr.51 din 16 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial nr.190 din 14 martie 2016, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala si s-a constatat ca sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul acestora este neconstitutionala.

In considerentele acestei decizii s-a retinut ca '… este justificata optiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnica sa fie pus in executare de procuror si de organele de cercetare penala, care sunt organe judiciare, conform art.30 din Codul de procedura penala, precum si de catre lucratorii specializati din cadrul politiei, in conditiile in care acestia pot detine avizul de ofiteri de politie judiciara, in conditiile art.55 alin.(5) din Codul de procedura penala. Aceasta optiune nu se justifica, insa, in privinta includerii, in cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, a sintagmei alte organe specializate ale statului, neprecizate in cuprinsul Codului de procedura penala sau in cuprinsul altor legi speciale.…'

De asemenea, prin Decizia nr.302 din data de 4 mai 2017, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.281 alin.(1) lit.b) din Codul de procedura penala si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in acest text de lege, care nu reglementeaza in categoria nulitatilor absolute incalcarea dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala, este neconstitutionala.

In considerentele acestei decizii s-a retinut ca '… eliminarea din categoria nulitatilor absolute a nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala permite aplicarea in procesul penal a unui criteriu subiectiv de apreciere din partea organului de urmarire penala. Astfel, prin nereglementarea unei sanctiuni adecvate in cazul nerespectarii de catre organul de urmarire penala a competentei sale materiale si dupa calitatea persoanei, legiuitorul a creat premisa aplicarii aleatorii a normelor de competenta pe care le-a adoptat. Prin eliminarea din categoria nulitatilor absolute a nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala, legiuitorul nu si-a indeplinit obligatia ce decurge din respectarea principiului legalitatii, ceea ce contravine art. 1 alin. (3) si (5) si art. 21 alin. (3) din Constitutie'.

Referitor la competenta angajatilor din cadrul Serviciului Roman de Informatii de a efectua acte de urmarire penala, Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori constata ca potrivit art.13 din Legea nr.14/1992, 'Organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest. Prin exceptie, organele Serviciului Roman de Informatii pot fi desemnate organe de cercetare penala speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedura penala pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finala din Codul de procedura penala'.

Fata de considerentele deciziei nr. 51/2016 a Curtii Constitutionale, precum si fata de prevederile art. 3 din Legea nr.14/1992, privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, raportate la dispozitiile art. 55 si urmatoarele din Codul de procedura penala, Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori constata ca organele Serviciului Roman de Informatii nu sunt organe de urmarire penala, astfel incat actele efectuate de organele Serviciului Roman de Informatii nu reprezinta mijloace de proba.

Pentru a lamuri aspectele invocate de apelantul intimat inculpat V. prin cererea de constatare a nulitatii absolute a mijloacelor de proba constand in interceptarile si inregistrarile convorbirilor ambientale si telefonice, a notelor de interceptari si a proceselor verbale de redare a convorbirilor interceptate in cauza, precum si a inregistrarilor acestora fixate pe suportii optici, cu motivarea ca au fost efectuate de catre un organ necompetent material si dupa calitatea persoanei sa efectueze acte de urmarire penala, respectiv de SRI Craiova, cerere calificata de instanta de control judiciar ca reprezentand motive de apel, Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori, in sedinta din 4 aprilie 2018, a dispus emiterea unei adrese catre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, pentru a comunica daca Serviciul Tehnic din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a pus in executare mandatele de supraveghere tehnica in baza carora au fost interceptate convorbirile telefonice si in mediu ambiental indicate in cererea scrisa depusa de inculpat la data de 26 martie 2018 (filele 60-72, vol.2, dosar apel), iar in situatia in care mandatele de supraveghere tehnica in baza carora au fost interceptate respectivele convorbiri telefonice si in mediu ambiental nu au fost puse in executare de catre Serviciul Tehnic din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie sa comunice care este institutia care le-a pus in executare, avand in vedere ca in adresele de punere in executare a masurilor de supraveghere tehnica, aflate in volumul 4 din dosarul de urmarire penala (de exemplu: filele 121, 166, 173, 187, 204, 221, 238, 269), apare ca beneficiar secundar UM .... Craiova.

Ca urmare a acestei solicitari, prin adresa nr...../P/2014 din data de 14 mai 2018, Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie Directia Nationala Anticoruptie a comunicat urmatoarele:

'Punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica constand in interceptarea convorbirilor telefonice s-a realizat integral de catre Serviciul Tehnic din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.

Punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica constand in interceptarea celor 11 convorbiri purtate in mediu ambiental s-a realizat folosind echipamentele Serviciului Roman de informatii, in considerarea calitatii acestuia de autoritate nationala in domeniul realizarii interceptarilor.

Conform art.142 alin.1 Cod procedura penala forma anterioara OUG nr.6/2016, procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului.

Convorbirile purtate in mediu ambiental, interceptate in baza mandatelor de supraveghere tehnica, au fost comunicate procurorului pe suporti optici iar procesele verbale de redare a acestora au fost intocmite de un ofiter de politie judiciara din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si certificate de procuror.

Precizam ca desemnarea UM .... Craiova in calitate de beneficiar secundar a avut in vedere punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica si s-a realizat (anterior Deciziei nr.51/16 februarie 2016 a Curtea Constitutionala a Romaniei) in baza disp. art.14 din Legea nr.14/1992 si art.142 alin.1 Cod procedura penala.

Potrivit disp. art.14 din Legea nr.14/1992, Ministerul Public (alaturi de alte institutii ale statului), pe de o parte, si Serviciul Roman de Informatii, pe de alta parte, au obligatia sa isi acorde sprijin reciproc in indeplinirea atributiilor legale.

In acelasi timp, potrivit disp. art.142 alin.1 Cod procedura penala, procurorul putea pune in executare masurile de supraveghere tehnica prin intermediul altor organe specializate ale statului, inclusiv prin intermediul SRI.

In baza acestor dispozitii legale, beneficiarii secundari au fost desemnati in vederea acordarii suportului pentru punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica'.

De asemenea, reprezentantul Ministerului Public, in sedinta publica din data de 21 mai 2018, la interpelarea instantei, a precizat ca '… in prezenta cauza, punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, atat pentru convorbirile telefonice, cat si pentru convorbirile din mediu ambiental, s-a facut de catre Serviciul Tehnic al Directiei Nationale Anticoruptie. Cu privire la beneficiarul secundar, colaborarea se refera la punerea la dispozitia Directiei Nationale Anticoruptie de catre UM .... Craiova a suportului tehnic pentru realizarea interceptarilor respective. Ca autoritate centrala de interceptare, UM.... Craiova detinea serverul, pe care l-a pus la dispozitie Directiei Nationale Anticoruptie. In concluzie, Directia Nationala Anticoruptie a beneficiat doar de aparatura UM .... Craiova, folosind mai departe Serviciul Tehnic al Directiei Nationale Anticoruptie. Practic, punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica s-a facut de catre ofiteri de politie judiciara din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie. In prezenta cauza nu au fost efectuate alte acte de urmarire penala cu colaborarea Serviciului Roman de Informatii'.

Referitor la interceptarea convorbirilor telefonice, Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori constata ca nu exista niciun dubiu cu privire la faptul ca acestea au fost realizate integral de catre Serviciul Tehnic din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.

In ceea ce priveste punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica constand in interceptarea celor 11 convorbiri purtate in mediu ambiental in perioada 21 august 2014 – 25 septembrie 2014, Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori constata ca acestea au fost realizate folosind echipamentele Serviciului Roman de Informatii, in considerarea calitatii acestuia de autoritate nationala in domeniul realizarii interceptarilor, iar punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica s-a realizat de beneficiarul secundar, respectiv UM .... Craiova.

Desi reprezentantul Ministerului Public, in sedinta publica din 21 mai 2018, a precizat ca mandatele de supraveghere tehnica au fost puse in executare de catre Serviciul Tehnic al Directiei Nationale Anticoruptie, Inalta Curte -Completul de 5 Judecatori constata ca nu exista o dovada certa in acest sens.

Dimpotriva, contrariul rezulta din punctul 2 al adresei nr...../P/2014 din data de 14 mai 2018 emisa de Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie.

In atare situatie, Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori constata ca interceptarile si inregistrarile convorbirilor ambientale au fost efectuate de catre un organ necompetent material si dupa calitatea persoanei sa efectueze acte de urmarire penala, respectiv de SRI Craiova, constatare in raport cu care devin aplicabile dispozitiile art.281 alin.1 lit.b Cod procedura penala.

Fata de imprejurarea ca interceptarile din mediu ambiental sunt lovite de nulitate, conform Deciziei Curtii Constitutionale nr. 302 din data de 4 mai 2017, Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori constata ca fiind lovite de nulitate si actele subsecvente, respectiv notele de interceptari, procesele verbale de redare a convorbirilor interceptate in mediu ambiental, precum si a inregistrarilor acestora fixate pe suportii optici.

In raport cu aceste considerente, in analiza acuzatiei privind infractiunea de trafic de influenta retinuta in sarcina inculpatului V., Inalta Curte - Completul de 5 Judecatori nu va avea in vedere interceptarile efectuate in mediu ambiental si procesele verbale de redare a acestor interceptari, solutia urmand a fi fundamentata pe celelalte mijloace de proba administrate in cauza, respectiv declaratiile inculpatului, declaratiile martorilor, inscrisurile aflate la dosar (mai putin cele referitoare la interceptarile din mediu ambiental) si interceptarile convorbirilor telefonice".

* Cititi aici integral decizia ICCJ