"RESPECTUL" ICCJ PENTRU MEMORIA UNUI DETINUT POLITIC – Sotia generalului Ioan Eremia, condamnat de regimul comunist la 25 de ani de munca silnica, acuza ca accesul la CEDO i-a fost blocat din cauza Inaltei Curti. Judecatoarele Viorica Cosma, Mihaela Tabarca si Minodora Carmen Ianosi au motivat o decizie definitiva dupa 483 de zile. Nicoleta Eremia s-a adresat Curtii de la Strasbourg pentru ca a pierdut la instanta suprema un proces in care TMB obligase statul sa-i plateasca 6 milioane lei daune

Duminică, 23 martie 2014 11:48 | Scris de Alex PUIU | pdf | print | email

Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a spulberat Nicoletei Eremia orice sansa de a mai spera la despagubiri pentru umilintele indurate de sotul sau, generalul Ioan Eremia (foto), condamnat politic de regimul pe care l-a detestat si contestat la 25 de ani de munca silnica. Judecatoarele Viorica Cosma, Mihaela Tabarca si Minodora Carmen Ianosi de la Sectia I civila a ICCJ au motivat decizia nr. 110 din 12 ianuarie 2012 dupa aproape 500 de zile de la pronuntare. Sotia supravietuitoare a generalului decedat in 2004 a intrat in posesia hotararii definitive - redactata pe 9 mai 2013 - la aproape 1 an de la expirarea termenului de 6 luni pana la care s-ar fi putut adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului (vezi facsimil).


Pentru ca a inregistrat plangerea la Strasbourg depunand la dosar, in absenta deciziei, o grefa prin care a certificat neredactarea pana la acea data a hotararii definitive a ICCJ, CEDO i-a respins demersul: "Grefa Curtii a primit comunicarea dumneavoastra din data de 7 iunie 2012. Intrucat nu ati pus la dispozitia Curtii toate informatiile cerute de art. 47 din regulamentul Curtii, sesizarea dumneavoastra nu poate fi examinata de catre Curte si nu este retinuta in vederea constituirii unui dosar. (...) Din cauza volumului foarte mare de munca, grefa Curtii nu va putea raspunde scrisorilor nici apelurilor dumneavoastra telefonice cu referire la aceasta cerere incompleta."

Nicoleta Eremia a dat in judecata statul roman pentru repararea prejudiciului moral suferit de sotul sau, generalul Ioan Eremia, opozant notoriu al regimului comunist, condamnat in 1959 la "14 ani de temnita grea, pentru tentativa crimei de tradare de patrie, la 25 de ani de munca silnica si 10 ani degradare civica, pentru crima de uneltire contra ordinei sociale prin agitatie, la degradare militara si confiscarea in intregime a averii personale". Cererea a fost inregistrata, la 1 martie 2010, la Tribunalul Bucuresti, in baza Legii 221/2009, privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Nicoleta Eremia a depus inscrisuri pentru a dovedi caracterul politic al condamnarii suferite de generalul Ioan Eremia, printre care sentinta penala din 1959, fisa matricola penala si Decizia nr. 634/2006 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista. In plus, a aratat instantei conditiile inumane – umilinta, infometare, privare de somn, acte de tortura fizica si psihica – pe care sotul ei le-a indurat in penitenciarele de la Ramnicu Sarat, Aiud si Jilava, in perioada 17.10.1958 – 01.08.1964. Amintim ca Ioan Eremia a fost condamnat dupa ce Securitatea i-a interceptat manuscrisul romanului antiutopic "Gulliver in Tara Minciunilor", scris cu aproape doua decenii inainte ca Aleksandr Soljenitin sa publice "Arhipelagul Gulag", pe care, printr-un marinar, despre care nu stia ca este colaborator al militiei, generalul intentiona sa i-l trimita lui Gabriel Brola, pentru a fi publicat in Franta.

In prima instanta, judecatoarea Mirela Pod de la TMB a obligat statul roman sa-i plateasca sotiei supravietuitoare 6 milioane de lei daune morale

Tribunalul Bucuresti, prin sentinta civila nr. 571/14.04.2010, i-a dat castig de cauza Nicoletei Eremia, obligand statul roman sa-i plateasca 6 milioane de lei daune morale – cea mai consistenta reparatie dispusa in baza Legii nr. 221/02.06.2009: "Admite actiunea formulata de reclamanta Eremia Nicoleta, in contradictoriu cu Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice. Obliga paratul la 6.000.000 lei cu titlu de daune morale catre reclamanta, suma reprezentand prejudiciul moral suferit prin condamnarea cu caracter politic a sotului sau dispusa prin sentinta penala nr. 198/1959 a Tribunalului Militar".

Eremia a pierdut procesul dupa ce CAB si ICCJ au constatat intervenite, pe rand, o ordonanta de urgenta emisa de Guvernul Boc, pentru limitarea despagubirilor prevazute de Legea nr. 221/2009, o constatare de neconstitutionalitate a art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 221/2009 si un recurs in interesul legii

La apel, reprezentantul Ministerului Finantelor a invocat cuantumul prea mare al despagubirii, jurisprudenta CEDO, OUG nr. 62/2010 - prin care guvernul condus de Emil Boc a stabilit limitele maxime ale reparatiilor prevazute de art. 5 din Legea nr. 221/2009, act normativ declarat ulterior neconstitutional (Decizia nr. 1.354/2010 a CCR) -, precum si existenta Decretului-lege nr. 118/1990, privind acordarea unor despagubiri.

Judecatorii Ion Popa si Diana Florea de la Curtea de Apel Bucuresti, prin decizia civila nr. 45A, din 24 ianuarie 2011, au schimbat in tot sentinta pronuntata de Tribunalul Bucuresti. In motivare, acestia au aratat ca judecatorii Curtii Constitutionale a Romaniei, examinand comparativ mai multe acte normative – Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, si OUG nr. 214/1999 aprobata prin Legea nr. 568/2001 – au declarat neconstitutional art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009. Concret, CCR a constatat ca, in domeniul acordarii unor despagubiri pentru persoanele persecutate politic in timpul regimului comunist, sunt in vigoare reglementari paralele, "a caror coexistenta conduce la crearea unor situatii de incoerenta si instabilitate".

In final, prin decizia nr. 110, din 12 ianuarie 2012, judecatoarele Viorica Cosma, Mihaela Tabarca si Minodora Carmen Ianosi de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au respins ca nefondat recursul formulat de Nicoleta Eremia, "constatand ca, in cauza, este pe deplin incidenta Decizia nr. 12/19.09.2011 (n.r. - cu privire la efectele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 1.358/2010 si nr. 1.360/2010 prin care s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989), pronuntata, in recurs in interesul legii, de Sectiile Unite ale ICCJ", obligatorie incepand cu 7 noiembrie 2011 (data publicarii in Monitorul Oficial). Abia dupa un an si cinci luni si-au motivat hotararea.

*Cititi aici raspunsul prin care CEDO o instiinteaza pe Nicoleta Eremia ca nu poate examina plangerea

*Cititi aici Decizia nr. 110 a ICCJ, pronuntata la 12 ianuarie 2012 si redactata la 9 mai 2013

Accesari:7176