SELARU L-A FLITUIT PE DUMBRAVA – Horia Valentin Selaru, fost consilier al lui Kovesi, facut peste noapte judecator ICCJ, i-a anulat judecatorului Horatius Dumbrava sansa de a-si repera onoarea. Dumbrava a cerut fara succes Inaltei Curti sa constate ca dosarul penal in care a fost cercetat de DNA pentru abuz in serviciu s-a clasat pe "fapta nu exista" si nu pe "fapta nu este prevazuta de legea penala". Cel putin patru membri CSM au fost tinuti "sub supraveghere"

Duminică, 25 noiembrie 2018 11:47 | Scris de Elena DUMITRACHE | pdf | print | email

Iata dovada ca fostul judecator Adrian Toni Neacsu nu a fost singurul membru al CSM care a ajuns tinta Directiei Nationale Anticoruptie, si nici singurul reprezentat al Consiliului caruia i s-a facut dosar penal. Nenorocirea pentru Adrian Toni Neacsu, astazi avocat de renume, este ca Inalta Curte, dupa ce l-a achitat initial, a decis sa ii da o lectie si l-a condamnat, in mod abuziv credem noi, la 1 an inchisoare cu suspendare pentru un pretins abuz in serviciu (Click aici pentru a citi). Ce nu se stie este faptul ca la pachet cu Neacsu au fost luati in colimatorul DNA si alti judecatori si procurori din CSM, respectiv Alexandru Serban, Horatius Dumbrava, dar si Oana Haineala. Fiecare dintre acestia a fost cercetat de DNA in cauze identice cu cea a fostului magistrat Adrian Toni Neacsu, dosarele fiind "intocmite" in anul 2013.

Cel care a deranjat cel mai tare si nu s-a supus a fost si "aranjat" pe culoar. In schimb, dosarele fostilor membri CSM Alexandru Serban, Horatius Dumbrava si Oana Haineala au fost tinute la DNA "in lucru" timp de 5 ani. Deschise in 2013, ele au fost clasate dupa plecarea Laurei Kovesi din DNA, inainte ca acestea sa ajunga la noua Sectie pentru investigarea infractiunilor din Justitie din cadrul Parchetului General.


Nebunia in cazul fostilor membri CSM ramasi cu "dosar in lucru" la DNA - care arata si modul ticalos de operare al parchetului condus de Kovesi - a fost, potrivit informatiilor obtinute pe surse, aceea ca o buna parte din perioada in care au activat in Consiliu, acestia au fost interceptati si filati in baza unor mandate de supraveghere.

Dovada ca DNA a tinut sub supraveghere mai multi fosti membri CSM vine chiar din partea unui fost reprezentat al Consiliului, judecatorul Horatius Dumbrava. Acesta a suferit zilele trecute o infrangere la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa ce fostul consilier al Laurei Kovesi, ajuns peste noapte judecator suprem, Horia Valentin Selaru i-a respins cererea prin care a solicitat sa se constate ca solutia de clasare din dosarul sau – o speta la indigo cu cea a lui Neacsu – ar fi trebuit sa se dea pe art. 16 lit. a) din Codul de procedura penala – "fapta nu exista" – si nu pe art. 16. lit. b) din Codul de procedura penala - "fapta nu este prevazuta de legea penala". Vizand pretinse infractiuni de abuz in serviciu, dosarul lui Dumbrava a fost clasat prin Ordonanta nr. 167/P/2013 din data de 13 iulie 2018, pe baza Deciziei nr. 405/2017 a Curtii Constitutionale, prin care s-a constatat ca abuzul in serviciu a fost dezincriminat (Click aici pentru a citi).

Pe de alta parte, solutia de clasare pronuntata in cazul lui Dumbrava de catre DNA releva un lucru la fel de evident: acela ca de la momentul anuntului infiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, la Serviciul de investigare a magistratilor condus multa vreme de Florentina Mirica s-au inchis pe banda dosare penale privind magistratii, doar-doar nu va fi demascata tehnica de lucru a procurorilor anticoruptie.

Prezentam in continuare minuta solutiei pronuntate in 21 noiembrie 2018 de Inalta Curte in dosarul nr. 2484/1/2018:

"1. Respinge, ca inadmisibila cererea, de sesizare a Curtii Constitutionale, formulata de catre petentul Dumbrava Horatius cu privire la neconstitutionalitatea art.282 alin. 2, alin.4 lit. a), art. 340 alin. 1 si art. 341 alin. 6 lit. a)-c) din Codul de procedura penala. Cu drept de recurs, in termen de 48 de ore de la pronuntare.

2. Respinge, ca inadmisibila, plangerea formulata de petentul Dumbrava Horatius impotriva ordonantei nr. 167/P/2013 din data de 13 iulie 2018 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei. Obliga petentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Definitiva. Pronuntata in camera de consiliu, azi 21 noiembrie 2018."

Iata ce prevede art. 282 alin. (2) din CPP:

"Nulitatea relativa poate fi invocata de procuror, suspect, inculpat, celelalte parti sau persoana vatamata, atunci cand exista un interes procesual propriu in respectarea dispozitiei legale incalcate."

Iata ce prevede art. 282 alin. (4) lit. a) din CPP:

"Incalcarea dispozitiilor legale prevazute la alin. (1) poate fi invocata:

a) pana la inchiderea procedurii de camera preliminara, daca incalcarea a intervenit in cursul urmaririi penale sau in aceasta procedura."

Iata ce prevede art. 340 alin. (1) din CPP:

"Persoana a carei plangere impotriva solutiei de clasare sau renuntare la urmarirea penala, dispusa prin ordonanta sau rechizitoriu, a fost respinsa conform art. 339 poate face plangere, in termen de 20 de zile de la comunicare, la judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta."

Iata ce prevede art. 341 alin. (6) lit. a)-c) din CPP:

"(6) In cauzele in care nu s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, judecatorul de camera preliminara poate dispune una dintre urmatoarele solutii:

a) respinge plangerea, ca tardiva sau inadmisibila ori, dupa caz, ca nefondata;

b) admite plangerea, desfiinteaza solutia atacata si trimite motivat cauza la procuror pentru a incepe sau pentru a completa urmarirea penala ori, dupa caz, pentru a pune in miscare actiunea penala si a completa urmarirea penala;

c) admite plangerea si schimba temeiul de drept al solutiei de clasare atacate, daca prin aceasta nu se creeaza o situatie mai grea pentru persoana care a facut plangerea".

Accesari:4322