O serie de stiri alarmiste au aparut in ultimele zile in legatura cu deciziile Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie de a retrage apelurile dintr-o serie de dosare extrem de controversate, fabricate in general de procurori la randul lor anchetati pentru abuzurile comise. Aparatul de propaganda al Sistemului ticalos a incercat acreditarea ideii ca deciziile SIIJ ar fi nelegale, intrucat, vezi Doamne, ele ar favoriza "infractorii", realitatea este cu totul si cu totul alta.

Daca la mijlocul saptamanii, SIIJ anunta retragerea apelului in dosarul privindu-l pe fostul deputat Viorel Hrebenciuc, dupa ce anterior retrasese apelul si in dosarul privindu-l pe judecatorul Damian Dolache de la Curtea de Apel Bucuresti, acum procurorul sef al Sectiei, Gheorghe Stan, a decis retragerea apelului in dosarul in care fostul deputat Sebastian Ghita, impreuna cu sefii procuraturii sau politiei prahovene au fost trimisi in judecata de echipa fantastica de procurori din DNA Ploiesti. Masurile dispuse de SIIJ sunt cat se poate de firesti, daca tinem cont de faptul ca, asa cum mentionam, cei care au instrumentat dosarele celor mai sus indicati sunt fix procurorii care acum sunt cercetati penal tocmai pentru modul de lucru in aceste dosare.

Negulescu si Onea, responsabilii de serviciu pentru retragerea apelului in dosarul Ghita

Cea mai recenta retragerea a apelului de catre procurorul sef al SIIJ Gheorghe Stan (foto) a avut loc in dosarul inregistrat la Inalta Curte sub nr. 245/1/2016, in care fostul deputat Sebastian Ghita, fostii sefi ai Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, Liviu Mihail Tudose si Aurelian Mihaila, fostul sef al IPJ Prahova Viorel Dosaru, fostul sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova, Constantin Ispas, au fost trimisi in judecata pentru pretinse infractiuni de coruptie de catre procurorul Mircea Negulescu zis “Portocala” sau “Zdreanta”, care a inceput ancheta si pe care procurorii DNA Ploiesti Cerasela Raileanu si Lucian Onea, zis “Lucica” au continuat-o.

Defilarile in catuse, presiunile pe care le-au facut asupra persoanelor cercetate in acest dosar, precum si tehnicile demascate prin inregistrari au fost in zadar, intrucat facatura s-a incheiat cu achitarea la fond a celor cinci inculpati, solutiile fiind pronuntate de Inalta Curte in 14 iunie 2018 in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) Cod procedura penala - “fapta nu exista” si in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala”.

Culmea este ca, mult inaintea solutiei de achitare (circa 6 luni) procurorii Negulescu, Onea si Raileanu au fost chemati la SIIJ pentru a da explicatii in legatura cu modul nefiresc de lucru in acest dosar, dar si in alte cauze in care partile au inteles sa formuleze plangeri penale, iar cei care candva erau prezentati de fosta sefa a DNA Laura Kovesi drept "unitatea de elita" a anticoruptiei au ajuns sa fie inculpati de SIIJ, fiind acuzati de savarsirea mai multor infractiuni in exercitarea functiei si exclusi din magistratura. De altfel, o parte din aceste acuzatii faceau referire inclusiv la modul de lucru al dosarului vizandu-i pe Ghita, Tudose, Mihaila, Dosaru si Ispas.

Iata ce contine cererea transmisa de procurorul sef al SIIJ Gheorghe Stan la Inalta Curte in dosarul nr. 245/1/2016 in care a solicitat retragerea apelului:

”Avand in vedere prevederile ar. 88 indice 8 alin 1 lit. b si ale art. 88 indice 8 alin. 1 lit. d din legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, modificata si completata prin OUG nr. 7/2019, va comunicam faptul ca, in urma studierii memoriilor inregistrate sub nr. 584/III-13/2019 din data de 18 martie, 19 martie si 1 aprilie 2019, a rechizitoriului nr. 308/P/2015 al DNA – ST Ploiesti a sentintei penale nr. 357/14.06.2018 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cat si a motivelor de apel nr. 2314/III/2 din 1 noiembrie 2018 ale DNA – Sectia Judiciara Penala am ajuns la concluzia ca hotararea instantei de fond este legala si temeinica, fiind in mod judicios motivata, avand un puternic suport probator.

Urmare a referatului intocmit la data de 10 iunie 2019, dezbatut si insusit de catre procurorii din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, s-a decis, in unanimitate, ca se impune retragerea caii de atac a DNA – Sectia Judiciara Penala, aspect vehiculat in procesul-verbal nr. 812/I-7/2019.

In consecinta, in baza art. 415 alin. 3 din C. proc. Pen. si art. 88 indice 8 alin. 1 lit. d din legea nr. 304/2004, modificata si completata, va rugam sa luati act de faptul ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie retrage apelul declarat de catre DNA – Sectia Judiciara Penala prin adresa nr. 2314/III/2 din 1 noiembrie 2018, impotriva sentintei penale nr. 357 din 14 iunie 2018, pronuntata de Inalta Curte de casatie si justitie in dosarul penal nr. 2457/1/2016”.

Procurorul Dan Iulian Nica din dosarul Hrebenciuc, obiect de dosar penal la SIIJ

Anterior cererii de retragere a apelului in dosarul Ghita, procurorul sef al SIIJ Gheorghe Stan a solicitat, si i s-a incuviintat de catre Inalta Curte la termenul din 12 iunie 2019, si retragerea apelului in cauza nr. 2862/1/2018 privindu-i pe fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia Andrei Hrebenciuc, fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu, Printul Paltin Sturdza si altii, care au fost acuzati de pretinse fapte de coruptie in legatura cu retrocedarea unor terenuri.

Deloc suprinzator, tinand cont de cazul "Ghita", dosarul in care procurorul Gheorghe Stan a decis sa retraga apelul fusese instrumentat de procurorul Dan Iulian Nica de la DNA Brasov care, ce sa vedeti, face la randul sau obiectul unui dosar penal la SIIJ, care vizeaza infractiuni pe care se presupune ca le-a savarsit in timpul instrumentarii dosarului "Hrebenciuc".

Concret, in martie 2019 la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a fost inregistrat un dosar penal pe numele lui Dan Iulian Nica, ce viza comiterea de infractiuni in cadrul dosarului mai sus indicat, precum:

- accesul ilegal la un sistem informatic

- transferul neautorizat de date informatice

- alterarea integritatii datelor informatice

- fals intelectual

- uz de fals

- marturie mincinoasa

- instigare la abuz in serviciu.

Trebuie precizat totodata ca si in dosarul "Hrebenciuc" Inalta Curte a decis in mai 2018 achitarea lui Chiuariu si a altor persoane, insa condamnarea la 2 sau 3 ani de inchisoare cu executare a lui Hrebenciuc, fiul acestuia, Printul Paltin Sturdza si altii.

Iata ce contine cerere trimisa de procurorul sef al SIIJ Gheorghe Stan la Inalta Curte in dosarul nr. 2862/1/2018, in care s-a solicitat instantei retragerea apelului:

"In acest context, retragerea apelului in dosarul penal nr. 2862/1/2018 s-a dispus in urma studierii memoriului nr. 940/III/13/2019, a rechizitoriului nr. 63/P/2012 din data de 20 ianuarie 2015 al Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Brasov, a sentintei penale nr. 286 din data de 9 mai 2018 pronuntata de Inalta Curte de Csatei si Justitie in dosarul nr. 278/1/2015, cat si a motivelor de apel nr. 1746/III/2/2018 din data de 3 decembrie 2018 ale Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia Judiciara Penala, anexate in copie la lucrarea de baza. Ca atare, in cauza s-a efectuat o analiza atenta si completa a dosarului de catre procurorii din cadrul Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie, apreciindu-se in final ca hotararea instantei de fond a fost legala si temeinica, fiind in mod judicios motivata, avand un puternic suport probator. De altfel, recent Inalta Curte de Casatie si Justitie, intr-un alt caz, prin decizia penala nr. 173 din 15 mai 2019 a luat act de retragerea de catre Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie a apelului ce a fost declarat in dosarul penal nr. 2/42/2019.

In consecinta, am apreciat criticile formulate de procurorii DNA ca fiind superficiale, iar motivele de apel in privinta solutiilor de achitare nu au in vedere identificarea in concret a unor critici ale sentintei apelate cu privire la elementele constitutive esentiale ale infractiunilor retinute prin actul de inculpare, ci reiau tezele rechizitoriului, iar probele propuse nu sunt de natura a aduce elemente noi in dovedirea acuzatiilor, ci doar se reiau aceleasi teze probatorii propunandu-se readministrarea acelorasi probe, fara motivarea in vreun fel a necesitatii readministrarii lor, legat de criterii obiective".