ZDREANTA S-A DAT LA BULDOG – Judecatoarea TMB Claudia Monica Cipariu a reusit sa motiveze sentinta de achitare a fostului presedinte PNL Vasile Blaga, la aproape doi ani de la pronuntare: “Acuzatia este desfiintata de mijloacele de proba administrate in cauza... Subrezesc din start posibilitatea obtinerii condamnarii inculpatului... Trimiterea in judecata nu este justificata... Martorii erau interesati... Inculpatul nu era cunoscut personal de niciunul dintre martori” (Sentinta)

Marţi, 28 mai 2019 15:29 | Scris de Bogdan GALCA | pdf | print | email

La aproape doi ani de la pronuntarea sentintei de achitare a fostului presedinte PNL Vasile Blaga (foto stanga), proaspat europarlamentar, judecatoarea Claudia Monica Cipariu de la Tribunalul Bucuresti a reusit sa-si motiveze sentinta 2198 pronuntata in 30 octombrie 2017, in dosarul 1240/3/2017. Iar motivarea, pe care Lumea Justitiei o prezinta in continuare, pur si simplu il desfiinteaza pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu, zis “Zdreanta” (foto dreapta), exclus din magistratura pentru grave abateri disciplinare, dar si pe procuroarea Giluela Diaconu, cei care pe cand activau la DNA Ploiesti i-au fabricat dosarul “Buldogului”, asa cum mai este cunoscut Vasile Blaga.


Acuzat de trafic de influenta, Vasile Blaga a fost achitat de judecatoarea Claudia Monica Cipariu, hotararea fiind dispusa in baza art. 16, alin 1 lit. a) din Codul de Procedura Penala care prevede ca “fapta nu exista”. Vasile Blaga a fost trimis in judecata fix inaintea alegerilor parlamentare din 2016, acesta dandu-si demisia din functia de co-presedinte al PNL, dar sentinta TMB dezvaluie ca in intregul dosar, unul politic in opinia noastra, nu a existat nici cea mai mica proba impotriva proaspatului europarlamentar.

Depozitiile martorilor se contrazic flagrant

Astfel, judecatoarea Monica Claudia Cipariu arata ca in rechizitoriu se face o introducere vasta, in care sunt impletite elemente de necontestat cu sustineri care de multe ori nu depasesc valoarea unor simple speculatii,daca nu sunt chiar contrazise de alte sustineri din acelasi context. Mai mult, in sentinta de achitare a lui Blaga, Tribunalul ii umileste pe fostul procuror Mircea Negulescu si pe procuroarea Giluela Diaconu, si retine ca acuzatia parchetului anticoruptie este desfiintata de mijloacele de proba administrate in cauza. Bataia de joc a parchetului anticoruptie privind instrumentarea dosarului lui Blaga este scoasa in evidenta si prin faptul ca DNA nu a considerat necesara prezentarea declaratiei sale nici macar in extras, invederand numai ca acesta nu a recunoscut invinuirea ce i-a fost adusa”. Nu in ultimul rand, DNA este demascat ca si-a fundamentat trimiterea in judecata pe declaratiile a doi martori interesati: Primul interesat de incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei, respectiv de obtinerea unei reduceri de pedeapsa pe baza de denunt, al doilea interesat de o buna 'cooperare' cu organele de urmarire penala”. Iar la final, bomboana de pe coliva acestui dosar instrumentat de “Zdreanta”si de Giluela Diaconu: “Un singur aspect mai merita amintit: inculpatul nu era cunoscut personal de niciunul dintre martori”.

Iata cele mai importante pasaje din sentinta judecatoarei Claudia Monica Cipariu Tribunalului Bucuresti, pe care o atasam integral la finalul articolului:

In aceste conditii, se impune a sublinia ca si in vechiul text de lege care reglementa traficul de influenta si in noul text de lege care reglementeaza traficul de influenta, legiuitorul a avut in vedere imprejurarea ca pretinderea, primirea ori acceptarea de promisiuni/promisiunii castigului infractional (oricare ar fi fost el: bani, alte foloase, daruri; oricui i-ar fi profitat: lui sau altuia), de catre cel care isi va trafica influenta sau va lasa a se crede ca poate face acest lucru, sa fie anterioara actiunii/inactiunii scontate (dorite de catre cumparatorul de influenta).
Or, cele ce preced subrezesc din start posibilitatea obtinerii condamnarii inculpatului de catre Ministerul Public. (…)

In incercarea de descriere a modului in care s-a ajuns la comiterea presupusei fapte de catre inculpat, Tribunalul retine ca - in rechizitoriu - se face o introducere vasta, in care sunt impletite elemente de necontestat cu sustineri care de multe ori nu depasesc valoarea unor simple speculatii, daca nu sunt chiar contrazise de alte sustineri din acelasi context. Tribunalul retine si ca acuzatia Ministerului Public este desfiintata de mijloacele de proba administrate in cauza. (…)
Fara a desconsidera forta probatorie a declaratiilor de martori, Tribunalul apreciaza ca atunci cand o infractiune se doreste a fi probata numai cu declaratii de martori, fie din cauza naturii faptei cercetate, fie din lipsa altor mijloace de proba (proces-verbal de consemnare a infractiunii flagrante, procese-verbale de consemnare a comunicarilor de orice tip, inregistrari audio-video, inscrisuri, etc.), este necesar o data in plus ca acele declaratii sa se coroboreze cat mai fidel posibil, in ideea ca 'orice indoiala rezonabila' sa fie inlaturata. In prezenta cauza, Tribunalul retine ca nu s-a respectat acest deziderat. (…)

De retinut ca, in cursul urmaririi penale, audierea martorilor... s-a facut la propunerea apararii.

Cat priveste persoana trimisa in judecata, Tribunalul retine ca acuzarea nu a considerat necesara prezentarea declaratiei sale nici macar in extras, invederand numai ca acesta nu a recunoscut invinuirea ce i-a fost adusa.

Atat timp cat, in speta, acuzarea si-a fundamentat trimiterea in judecata a inculpatului pe informatiile obtinute din declaratiile a doua surse – martorul...(care ar mai fi relatat si altora, depozitiile indirecte trebuind a fi evaluate prudent) si martorul...

- ambii interesati personal (primul interesat de incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei, respectiv de obtinerea unei reduceri de pedeapsa pe baza de denunt, obtinute - a se vedea inscrisurile indicate cu fila anterior; al doilea interesat de o buna 'cooperare' cu organele de urmarire penala, cu toate ca aspectele relevate chiar de el ar fi impus disjungerea cauzei si cercetarea sa intr-un dosar separat cel putin sub aspectul comiterii infractiunii de complicitate la trafic de influenta - cum s-a disjuns cauza pentru alte persoane);

- ale caror depozitii se contrazic flagrant (sub aspectul perioadei/anilor pretinselor transe de euro care ar fi ajuns la inculpat: primul - 2009 - maxim 2010; al doilea - 2012 - in preajma referendumului pentru suspendarea Presedintelui Romaniei), sunt neconcludente in privinta locatiilor (generand confuzii fara explicatii plauzibile) si in privinta persoanelor care au primit bani ca intermediari;

trimiterea in judecata nu este justificata, iar solutia care se impune este achitarea ('fapta nu exista' - art.16 alin.1 lit.a N.C.proc.pen.).

De remarcat, in sustinerea aceleiasi solutii, ar mai fi un aspect oarecum hilar: martorul... insista in cele declarate in fata instantei, fara a sesiza ca sumele de bani despre care vorbeste nu existau in materialitatea lor, in anii 2009-2010, in bugetele firmelor de la care au fost retrase, dupa incheierea de contracte in anul 2011 (in modalitatea deja descrisa si necontrazisa, practic, actualmente de nimeni). Memoriul olograf depus la dosar de acest martor, abia la data de 10.11.2016, nu face decat sa probeze tarziu o cainta care avea un scop practic (l-am invederat mai sus).

In cursul urmaririi penale, pe langa carentele expuse, in fata instantei s-a relevat obtinerea unei declaratii din partea martorei... (care si-a retractat declaratia pe aspecte esentiale), cu depasirea limitelor de legalitate si loialitate in administrarea probelor de catre procuror, imprejurare care prejudiciaza si ea solutionarii cauzei.

Tot in cursul urmaririi penale, dupa audierea martorilor propusi in aparare de catre inculpat, acuzarea a apreciat ca depozitiile acestora sunt favorabile inculpatului in mod interesat, pentru a nu se autoincrimina, dar autointeresarea martorilor... si... a fost trecuta facil cu vederea.

In orice caz, acuzarea este deficitara si in modul de expunere si de sinteza. De pilda, desi vorbeste de constituirea unui grupari infractionale avand ca scop obtinerea de bani pentru partid (…), vorbind de cel putin trei persoane, fara a aduce dovezi care sa respecte rigorile legii, se multumeste sa intocmeasca un rechizitoriu inform, cu lipsuri grave, incapabil a conduce la condamnare.

Un singur aspect mai merita amintit: inculpatul nu era cunoscut personal de niciunul dintre martorii .... si .... - direct implicati in activitatea infractionala desfasurata de martorul”.

* Cititi aici integral sentinta Tribunalului Bucuresti

Accesari:7794