Faptul ca unul din zece inculpati trimisi in judecata de procurorii anticoruptie este achitat in instanta nu reprezinta o ingrijorare pentru procurorul sef al DNA, ci mai degraba un motiv de lauda. Cel putin asta a transmis Laura Codruta Kovesi (foto), miercuri 26 noiembrie 2014, prin discursul prezentat la Conferinta "Anti-Corruption Sustainability In Romania", organizata de Centrul Roman de Politici Europene in parteneriat cu Ambasada Marii Britanii la Bucuresti si Fundatia "Konrad Adenauer". Sefa Directiei Nationale Anticoruptie a invocat un raport de data recenta al Bancii Mondiale, care a realizat o evaluare a sistemului judiciar romanesc prin raportare la standardele internationale, pentru a sublinia ca "procentul de condamnari obtinut de DNA, de peste 90%, este mult mai mare decat cel din alte state unde 75% este considerat un procent rezonabil".

Cu alte cuvinte, nu ar trebui sa vedem numarul urias de achitari – aproape 10% – incasate de DNA in instante, ci partea paharului mult mai plina decat in "alte state". Ce nu spune insa Kovesi este ca DNA are cel mai mare procent de achitari din parchetele din Romania. Prin comparatie, DIICOT, parchet cu dosare mult mai complexe, are o rata de achitari de 1%, tot atat fiind si media celorlalte parchete la nivel national.

Rata de achitari sugerata de Laura Codruta Kovesi, sub 10%, nu este intru totul conforma cu realitatea prezentata in rapoartele anuale ale DNA:

In 2013, la DNA, rata de achitari a fost de 13,85% (din 1.220 de persoane, 1.051 au fost condamnate definitiv, 169 fiind achitate).

In 2012, la DNA, rata de achitari a fost de 13,90% (din 863 de persoane, 743 au fost condamnate definitiv, 120 fiind achitate).

2011: 17,22% (62 persoane achitate, 298 persoane condamnate definitiv).

2010: 21,02% (41 persoane achitate, 154 persoane condamnate definitiv).

2009: 14,37% (22 persoane achitate, 131 persoane condamnate definitiv).

2008: 19,16% (23 persoane achitate, 97 persoane condamnate definitiv).

Astfel, in perioada 2008-2013, rata de achitari inregistrata de DNA a fost de 15,01% (437 persoane achitate, 2.474 persoane condamnate definitiv), cu mult peste cea de sub 10% sugerata de sefa DNA.

Statistica a fost invocata de Laura Codruta Kovesi si pentru a convinge publicul din Romania ca "perceptia referitoare la cresterea implicarii SRI in activitatea DNA este doar o perceptie": "Intr-adevar, exista o perceptie referitoare la cresterea implicarii SRI in activitatea DNA. Din nou, este doar o perceptie. Am constatat ca in acest an, doar 17% din dosarele inregistrate au avut la baza o sesizare din oficiu pe baza informatiilor din mass-media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informatii, spre deosebire de anul 2010, cand 19% dintre dosare au avut la baza aceasta modalitate de sesizare. Desi exista o perceptie ca aceste dosare au fost deschise mai mult in acest an ca urmare a sesizarilor venite de la servicii, iata ca datele statistice infirma acest lucru".

Prezentam pasaje din discursul sefei DNA, Laura Codruta Kovesi:

"Rezultatul proiectului reprezinta o imagine a DNA extrem de utila pentru noi, iar acasta privire din afara, prin ochii societatii civile si a jurnalistilor poate sa aduca si abordari la care noi ca procurori nu ne-am gandit. Atat eu, cat si colegii mei, am fost formati si ne-am pregatit profesional pentru a fi procurori si pentru a instrumenta dosare penale, si mai putin formati pentru a comunica cu publicul sau pentru a face activitati de marketing sau care tin de imagine, insa incercam sa ne preocupam si de acest lucru pentru ca am observat ca anumite aspecte care noua ni se par firesti, ni se par normale, uneori sunt de neinteles sau pot fi percepute diferit de realitate. (...)

DNA nu este un om, DNA este o institutie. Si fiecare persoana din institutie contribuie intr-un fel sau altul, intr-o masura mai mare sau mai mica, la rezultatele institutiei. In acest an au fost trimise in judecata 834 de persoane, au fost condamnati peste 1.000 de inculpati, au fost indicponibilizate bunuri in valoare de aproape 150 de milioane de euro in conditiile in care bugetul DNA este undeva la 20 de milioane de euro, si au fost peste 8.400 de participari in sedintele de judecata in cauzele Directiei Nationale Anticoruptie. Aceste rezultate cred ca sunt efortul tuturor celor care lucreaza in DNA, efort profesionist si constant. Si am spus acest lucru pentru a sublinia inca o data ca procurorul sef nu poate sa faca singur aceste lucruri. Ce poate sa faca procurorul sef. Eu cred ca procurorul sef al DNA are si dreptul, dar si obligatia sa formeze o echipa de profesionisti care sa-i impartaseasca viziunea, sa stabileasca prioritatile, sa implementeze mecanisme de functionare si sa distribuie resursele intr-o modalitate care sa permita atingerea acestor prioritati. In decursul ultimului an - si ma refer la ultimul an pentru ca si proiectul a evaluat performantele ultimului an -, a existat o reorganizare semnificativa a structurii organizatorice a DNA, au fost desfiintate mai multe servicii si birouri teritoriale, a fost redusa schema serviciilor neoperative si a serviciilor teritoriale neperformante, iar toate resursele investigative au fost canalizate catre cauzele de coruptie la nivel inalt, cu finalitate judiciara. (...)

Complexitatea dosarelor din DNA nu se poate compara, in cele mai multe dintre situatii, cu dosare care sunt instrumentate la alte unitati de parchet. Si nu este relevant sa numaram numarul de dosare care sunt instrumentate la alte unitati de parchet sau la alte structuri specializate din cadrul Ministerului Public. Sunt situatii in care un procuror nu poate instrumenta mai multe dosare intr-un an intr-un mod eficient si profesionist. Si aici am sa va dau exemplul dosarului Microsoft sau dosarul retrocedarilor si exemplele de acest gen in care sunt investigate fapte importante, persoane importante sau cauze complexe ar putea continua.

Din perspectiva managementului, cred ca si eu, si ceilalti participanti la studiu, am identificat ca o problema procedura optima de numire a procurorului sef DNA. Si cred ca asta este una din cele mai mari provocari si cea mai serioasa provocare pe care o are atat sistemul judiciar, cat si societatea romaneasca. Cred ca doar prin dialog putem gasi raspuns, insa este extrem de dificil sa gasesti procedura care asigura un echilibru potrivit intre nevoia absoluta de a garanta independenta DNA si cea de a asigura responsabilitatea institutiei in fata societatii. Nicio tara din Europa nu a gasit solutia ideala. Este necesar ca procesul de numire sa se desfasoare transparent pe baza unor criterii acceptate de toti actorii relevanti, dar mai ales sa asigure o independenta reala a procurorilor fata de factorul politic. (...)

Condamnarea unui ministru valoreaza mai mult decat cea a unui primar pentru a spune ca avem un sistem anticoruptie eficient? Cred ca nimeni nu poate formula raspunsuri la aceste intrebari, iar comparatia cu alte state nu ajuta foarte mult, datorita diferentelor de sistem juridic. Nicio alta institutie similara din statele UE nu are atat de multe cauze solutionate. Recent, a fost publicat raportul Bancii Mondiale care a realizat o evaluare a sistemului judiciar roman prin raportare la standardele internationale. Potrivit acestui studiu, procentul de condamnari obtinut de DNA, de peste 90%, este mult mai mare decat cel din alte state unde 75% este considerat un procent rezonabil. Deci, in lipsa unor criterii precise de cuantificare a performantei, poate ca cea mai buna metoda aleasa de autorii studiului este aceasta a evaluarii perceptiei. Am fost multumita sa vad ca participantii mi-au acordat o nota mare la acest capitol si ca se confirma studiile sociologice care au remarcat cresterea semnificativa a increderii publice in DNA. (...)

Spre deosebire de anii anteriori, ne bazam foarte mult pe denunturi si sesizari de la cetateni pentru a porni investigatii si mai mult pe sesizarile pe care le primim de la alte institutii sau pe sesizari din oficiu.

Exista o perceptie referitoare la cresterea implicarii SRI in activitatea DNA. Din nou, este doar o perceptie. Am constatat ca in acest an, doar 17% din dosarele inregistrate au avut la baza o sesizare din oficiu pe baza informatiilor din mass-media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informatii, spre deosebire de anul 2010, cand 19% dintre dosare au avut la baza aceasta modalitate de sesizare. Desi exista o perceptie ca aceste dosare au fost deschise mai mult in acest an ca urmare a sesizarilor venite de la servicii, iata ca datele statistice infirma acest lucru. (...)

Studiul a remarcat o evolutie semnificativa a ultimilor ani in practica instantelor judecatoresti, in special a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. As vrea sa spun ca daca nu ar fi existat aceasta abordare ferma si constanta a tuturor judecatorilor din sistemul judiciar, toate eforturile noastre ar fi fost inutile. Ceea ce s-a intamplat in ultimii ani in instantele de judecata, indiferent de nivelul la care acestea sunt, reprezinta o adevarata revolutie, ale carei consecinte nu le intelegem, poate, in totalitate in acest moment, dar care va avea un efect important asupra societatii romane si multumesc tuturor colegilor judecatori. (...)

Cred ca, prin acest proiect-pilot, DNA a fost supus pentru prima oara unei testari de o asemenea complexitate si ma bucur ca a obtinut o nota de trecere".