Una dintre principalele masuri pentru a duce la bun  sfarsit reformarea sistemul judiciar din Romania trebuie sa fie abrogarea sau cel putin modificarea din temelii a OUG 6/2016 (celebra Ordonanta Pruna), care nu doar ca a creat cadrul legal pentru protocoalul SRI-PICCJ din 2016, ci a si transformat Serviciul Roman de Informatii in “organ de cercetare penala speciala”, aruncand Romania in timp in urma cu 30 de ani si inviind practic Directia a VI-a a Securitatii comuniste. De asemenea, este necesar ca toate protocoalele scandaloase ale SRI sa fie anulate. Mai mult, Augustin Lazar (foto 1) trebuie zburat din functia de Procuror General, ca urmare a elucubrantului protocol PICCJ-SRI incheiat in decembrie 2016.

Ideile de mai sus reies din declaratiile oferite zilele trecute in exclusivitate pentru Lumea Juridica (Juri.ro) de catre avocatul Dan Chitic (click aici pentru a citi), deputatul PSD Oana Florea (click aici pentru a citi) si fostul judecator CCR Toni Grebla (click aici pentru a citi).

Proiectul de lege privind aprobarea ordonantei de urgenta date de guvernul Ciolos la propunerea traducatoarei Raluca Pruna este asteptat sa intre pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor in sesiunea parlamentara septembrie 2018 – februarie 2019, dupa ce in octombrie 2016 a fost adoptat tacit de Senat.

In declaratia oferita pentru Lumea Juridica, avocatul Dan Chitic (foto 2), din Baroul Bucuresti, a aratat felul in care amintita ordonanta aducere atingere statului de drept si drepturilor omului, si i-a indemnat pe deputati sa voteze pentru abrogarea ei sau cel putin sa o aprobe cu modificari radicale. De asemenea, Chitic a facut apel la ministrul Justitiei, Tudorel Toader, sa propuna revocarea Procurorului General Augustin Lazar.

Iata explicatiile avocatului Dan Chitic:

Despre evaluarea si posibila revocare a lui Augustin Lazar

"Ministrul Tudorel Toader, ca de obicei, a raspuns cu tact, eleganta si profesionalism unor declaratii si unei situatii in care Procurorul General Augustin Lazar s-a umplut de rusine si ridicol. Nu putem uita faptul ca Procurorul General a negat, a afirmat ca el nu a semnat si nu ar putea semna niste protocoale secrete cu alte institutii ale statului (respectiv cu SRI) cu un an in urma (2017). Or, in momentul de fata, in mod indubitabil, acesta a semnat si a fost de acord cu reinfiintarea Directiei a VI-a din Securitate – practic, facand din SRI un organ de urmarire penala si adaugand chiar la lege (vedeti articolul 2 din protocol).

Bineinteles: Augustin Lazar a incercat sa iasa dintr-o situatie care de fapt nu are iesire. Singura iesire din aceasta situatie este iesirea din functie a lui Augustin Lazar. Daca ar fi existat un dram de onoare la acest personaj care inca ocupa in mod rusinos aceasta functie inalta in statul roman, Augustin Lazar si-ar fi dat demisia de onoare in minutul 2 dupa ce a aparut protocolul.

Acest lucru, din pacate, este valabil si pentru Eduard Hellvig, care – in pofida eforturilor de a reforma un serviciu care, din pacate, se dovedeste a fi incompatibil cu societatea democratica – chiar el a participat si a semnat niste acte incompatibile cu statul de drept.

Toata aceasta situatie este gestionata foarte elegant si profesionist de catre ministrul Tudorel Toader. Poate chiar prea elegant si prea lipsit de virulenta, desi situatia ar fi impus o atitudine mult mai dura. Eu nu vad ce mai este de analizat in activitatea domnului Lazar in urmatoarele 30 de zile, atata vreme cat lucrurile sunt foarte clare, dupa primele 30 de minute de cand au iesit acele protocoale in presa.

Evaluarea activitatii Procurorului General se impune ca urmare a unei proceduri care trebuie sa fie atat legala, cat si transparenta. Eu nu vad nici macar o posibilitate ca domnul Lazar sa poata ramane in functie dupa aceasta analiza, despre care nu stiu de ce trebuie sa dureze 30 de zile. Eu cred ca lucrurile pot fi mult mai repede analizate si catalogate ca fiind in afara legii (daca nu in afara literei legii, atunci in mod cert in afara spiritului legii).

Amintesc faptul ca OUG 6/2016 – asa, anormala, cum este ea pentru o societate democratica si un stat de drept – isi produce efectele, nefiind inca cenzurata de catre Parlament. Aceasta dispozitie legala singura era suficienta pentru a crea un cadru legal in care sa functioneze SRI-ul, astfel cum era el reglementat prin ordonanta respectiva.

Protocolul SRI-PICCJ vine sa adauge chiar si la OUG 6, adaugand la drepturile si la rolul pe care SRI-ul il are in instrumentarea dosarelor penale si dand posibilitatea ofiterilor SRI sa ceara socoteala procurorilor – in articolul 6, care e luat cu copy-paste din vechile protocoale. OUG 6/2016 (asa, ticaloasa, cum este ea) nu prevedea aceasta chestiune. Cu alte cuvinte: semnatarii protocolului au urmarit sa prelungeasca insele efectele protocoalelor pe care ei insisi le-au abrogat (asa, secrete, cum sunt).

Tocmai pentru aceste motive, vin si spun: nu exista nici macar o posibilitate ca intr-un stat de drept si democratic (nu vorbesc de Romania), un astfel de personaj, care a savarsit asemenea fapte si acte, sa ramana intr-o functie atat de importanta.

Mai mult: in situatia in care statul nostru ar fi intr-adevar un stat de drept, domnul Lazar, de indata ce nu va mai fi in functia de Procuror General, ar trebui sa fie cercetat de catre fostii lui colegi procurori de la Parchetul General".

Despre Protocolul SRI-PICCJ din decembrie 2016 si impactul acestuia asupra societatii si a sistemului judiciar

"Pentru sistemul judiciar, protocolul este o revenire cu 30 de ani in urma, atunci cand Directia a VI-a din Securitate indeplinea exact rolul si functia pe care le are SRI-ul in actuala constructie, asa cum este ea facuta de catre protocol. Doar ca nu-mi aduc aminte ca in acea perioada sa fi existat un drept al fostei Securitati de a cere socoteala procurorilor sau o obligatie a procurorilor de a da tot felul de rapoarte catre ofiterii fostei Securitati. Iata: asta s-a intamplat in momentul de fata.

Avand in vedere ca au existat discutii legate de fostele protocoale, ca ne refeream la niste schimbari sistemice in sistemul de justitie, o revenire la normalitate, acest protocol nu arata nimic altceva decat faptul ca au existat niste intentii reale care au fost ascunse. Acesta este rolul unui protocol secret, caci daca nu ar fi fost nimic de ascuns, nu ar fi fost secret. Or, insusi faptul ca exista sintagma 'secret' legata de acest protocol arata intentia ascunsa a semnatarilor de a adauga la lege, spre slabirea statului de drept, mai ales spre diminuarea drepturilor civile, in special cele ale persoanelor care urmau sa fie anchetate de catre Parchet, in colaborare atat de stransa cu Serviciul Roman de Informatii".

Despre soarta OUG 6/2016 in Camera Deputatilor

"Din punctul meu de vedere, cel mai grav lucru pe care trebuie sa-l remarcam la acest moment (inainte sa discutam despre ce s-ar putea intampla) este faptul ca ordonanta a trecut de Senat. Faptul ca a trecut de Senat o dispozitie atat de grava, care atinge drepturile atator cetateni, care atinge insasi structura si fibra statului de drept din Romania este o chestiune de o gravitate fara precedent.

Eu ma astept si sper sincer ca in urma acestor dezvaluiri, asa cum s-a intamplat si in cazul Legii gazelor offshore (care, tot asa, a trecut fara niciun fel de observatii prin Senat, pentru a fi modificata radical in Camera Deputatilor – chiar daca nu atat de radical pe cat ar fi trebuit), eu sper ca Ordonanta Pruna sa fie puternic cenzurata, daca nu chiar abrogata. Este o obligatie a reprezentantilor tuturor partidelor si ai tuturor votantilor romani, dar in special este o obligatie a celor care sunt acum in alianta aflata la guvernare si care si-au facut un titlu de merit din faptul ca se lupta cu Statul Paralel, cu sistemul abuziv instituit de Statul Paralel. In situatia in care Ordonanta Pruna trece asa de Camera Deputatilor, este o complicitate cu Statul Paralel din partea parlamentarilor PSD-ALDE. Acest lucru sper sa nu se intample".

La randul ei, deputata PSD Oana Florea (foto 3), presedinta Comisiei de ancheta a alegerilor din 2009 (asa-numita “Comisie Sufrageria lui Oprea”) a avut o pozitie mai nuantata. Astfel, desi social-democrata s-a pronuntat pentru abrogarea acelor articole care dau dreptul SRI sa incheie protocoale cu diverse institutii si care transforma ofiterii Serviciului Roman de Informatii in organe de cercetare penala speciale, Florea a afirmat ca ar trebui mentinute prevederile legate de verificarea supravegherilor tehnice si de integritatea si confidentialitatea informatiilor colectate.

Iata mai intai articolele relevante din amintita ordonanta:

“Art. I. -

Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

(…)

3. La articolul 142, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1/1), cu următorul cuprins:

'(1/1) Pentru realizarea activităților prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a)-d), procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializați din cadrul poliției folosesc nemijlocit sistemele tehnice și proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea și confidențialitatea datelor și informațiilor colectate'.

(…)

Art. II. -

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. După articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 30/1, cu următorul cuprins:

'Art. 30/1 -

(1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnați de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, cu modificările și completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.

(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condițiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție'.

(...)

Art. IV. -

Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 3 martie 1992, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 8, după alineatul 1 se introduc două noi alineate, alineatele 2 și 3, cu următorul cuprins:

'Pentru relația cu furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații este desemnat cu rolul de a obține, prelucra și stoca informații în domeniul securității naționale. La cererea organelor de urmărire penală, Centrul asigură accesul nemijlocit și independent al acestora la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Verificarea modului de punere în aplicare în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor a executării acestor supravegheri tehnice se realizează potrivit art. 301 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare încheiate de Serviciul Român de Informații cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu alte instituții în cadrul cărora își desfășoară activitatea, în condițiile art. 57 alin. (2) din Codul de procedură penală, organe de cercetare penală speciale'.”

Prezentam explicatiile Oanei Florea in exclusivitate pentru Lumea Juridica:

“Cu siguranta, lucrurile nu trebuie sa ramana asa. As opta pentru abrogare, dar este posibil sa existe si anumite articole care pot aduce ceva bun. Trebuie analizata cu atentie si luata cea mai buna decizie.

Din discutiile cu alti avocati, inteleg ca sunt niste modificari la Codul de procedura penala care ii nemultumesc. De exemplu, eu as scoate dispozitiile care se refera la agentii Serviciului Roman de Informatii ca fiind organe speciale de cercetare penala – nu cred ca este binevenita o astfel de reglementare. Mai este o reglementare care se refera la protocoale, care creeaza un cadru legislativ pentru ele. Iar acele protocoale cred ca sunteti de acord ca nu sunt necesare, pentru ca legislatia in vigoare este suficienta pentru a functiona institutiile statului.

De ce nu? Sigur (n.r. ca proiectul de modificare a ordonantei trebuie introdus pe ordinea de zi a urmatoarei sesiuni parlamentare). Eu cred ca trebuie transate lucrurile: pastrat ce e bun, abrogat ce e rau... Nu vad niciun motiv pentru care am lasa lucrurile sa treneze.

Eu as mentine, de exemplu, prevederile care se refera la verificarea de catre Inalta Curte a supravegherilor tehnice si la integritatea si confidentialitatea informatiilor”.

Nu in ultimul rand, fostul judecator CCR Toni Grebla (foto 4) a indicat institutiile care pot clarifica aspectele de legalitate ale protocoalelor incheiate de catre SRI cu PICCJ si DNA. Concret, ex-presedintele Comisiei juridice din Senat a explicat ca nu este de competenta Curtii Constitutionale a Romaniei sa se exprime daca protocoalele contin sau nu elemente de neconstitutionalitate, ci trebuie ca pe de o parte Comisia parlamentara de control al SRI, iar de cealalta parte Consiliul Superior al Magistraturii sa stabileasca in baza caror documente interne au fost stabilite echipe mixte intre Serviciul Roman de Informatii si Parchetul General sau Directia Nationala Anticoruptie.

Totodata, in opinia lui Toni Grebla, protocoalele au fost incheiate “cu depasirea si cu incalcarea legii”.

In alta ordine de idei: fostul judecator constitutional a sustinut ca orice institutie interesata ar putea sa solicite in instanta desecretizarea protocoalelor care inca au caracter secret, precum si sa verifice in contencios administrativ legalitatea prevederilor protocoalelor.

Redam declaratia integrala a lui Toni Grebla:

“Nu cred ca este competenta Curtii Constitutionale sa se exprime pe aceste protocoale, deoarece aceste protocoale n-au caracter de lege, respectiv de ordonanta de urgenta, chiar daca ele au produs efecte juridice. Dupa parerea mea, este in primul rand competenta Consiliului Superior al Magistraturii sa cerceteze pe o anumita parte, iar pe cealalta parte trebuie ca sa intervina Comisia parlamentara de control al activitatii SRI.

Primul lucru care ar trebui sa-l faca aceasta comisie ar fi sa ceara documentele (care sunt clasificate, dar le poate cere) in baza carora SRI-ul a desemnat anume ofiteri in echipele comune cu procurorii pentru un anume caz si mai ales ce mandat au avut acei ofiteri SRI care au actionat in echipele mixte. De aici incolo incepe sa iasa la iveala tot ce s-a facut in aceasta perioada.

Atat SRI-ul, cat si DNA-ul au desemnat ofiteri, respectiv procurori prin niste documente interne. Aceste documente exista la ambele institutii si pot fi solicitate: de la SRI de comisia parlamentara, de la DNA si Parchetul General de catre CSM.

Este o incalcare a prevederilor constitutionale care ofera celor doua parchete anumite atributii. Ele sunt dezvoltate in legile de organizare si functionare a fiecarei institutii. Evident ca acest lucru s-a facut cu depasirea si cu incalcarea legii. Dar Curtea Constitutionala n-are ca obiect de activitate analizarea constitutionalitatii unor protocoale. Aceste protocoale n-au caracter de act normativ, chiar daca, prin continutul lor, se apropie de o adaugare la lege.

Pe de alta parte, nu putem spune nici ca este vorba despre un conflict juridic de natura constitutionala intre cele doua institutii (n.r. SRI si PICCJ sau DNA), ci totul se rezolva de comisia parlamentara si CSM.

Sigur ca niste institutii interesate (inclusiv organizatiile neguvernamentale care lupta pentru apararea drepturilor omului), pe baza celor aparute in spatiul public, ar putea sa ceara instantelor de judecata desecretizarea protocoalelor care inca au caracter secret. De asemenea, cei interesati ar putea sa solicite instantei de contencios administrativ sa verifice legalitatea prevederilor protocoalelor incheiate de SRI cu diverse institutii din autoritatea judiciara”.

Intrebat daca se asteapta ca SRI si DNA sa raspunda in timp util si in mod adecvat solicitarilor din partea comisiei parlamentare, respectiv a CSM, Toni Grebla a replicat:

“Este obligatoriu ca SRI si DNA sa raspunda. Ca vor raspunde intr-o saptamana, ca va raspunde in trei luni, aceste documente nu pot fi distruse. Cu atat mai mult Comisia parlamentara de supraveghere a activitatii SRI-ului trebuie sa ceara Serviciului Roman de Informatii sa ne spuna, pentru ca intr-un raport oficial, SRI-ul a recunoscut ca sute de persoane din cea mai buna resursa umana a Serviciului Roman de Informatii au fost desemnate in echipele mixte cu DNA-ul.

Aceasta desemnare s-a facut printr-un document intern – ofiterii nu au plecat la DNA cu de la sine putere. Si mai ales in acele documente se vede mandatul cu care au actionat – care au fost atributiile, insarcinarile, activitatile pe care le-au desfasurat in echipele mixte. Abia acolo incepe sa fie devoalata maniera nelegala si dureros de concreta in care au actionat cele doua institutii, in baza protocoalelor”.