Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar este somat sa spuna daca a incheiat protocoale si cu alte institutii ale Statului, precum MApN, SIE, STS si SPP, iar daca da, trebuie sa precizeze la ce data au fost semnate si daca mai sunt in vigoare. Reputatul avocat Corneliu-Liviu Popescu (foto) solicita Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sa precizeze daca, asemenea protocolalelor semnate in 2016 de directorul SRI Eduard Hellvig si procurorul general Augustin Lazar, a incheiat astfel de protocoale de colaborare si cu Ministerul Apararii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Paza si Protectie sau Serviciul de Telecomunicatii Speciale. Cererea avocatului Corneliu-Liviu Popescu a fost formulata la PICCJ in 27 august 2018, iar in cuprinsul acesteia i se solicita procurorului general Augustin Lazar sa precizeze si daca si-a dat avizul conform pentru ca in MApN, SIE, SPP si STS sa existe ofiteri anume desemnati ca organe de cercetare penala speciale.

In cazul in care raspunsul este pozitiv, avocatul Corneliu-Liviu Popescu solicita PICCJ sa mentioneze cate protocoale au fost semnate cu aceste institutii, ce vizeaza exact fiecare protocol si, mai ales, in ce maniera s-au stabilit raporturile dintre procuror si organele de cercetare penale speciale din cadrul acestor structuri. De asemenea, afirma avocatul Corneliu-Liviu Popescu in cererea sa, Parchetul General are obligatia de a preciza si data la care au fost semnate aceste protocoale, precum si daca acestea mai sunt sau nu in vigoare, PICCJ avand obligatia de a face publice aceste protocoale.

Cererea trimisa la PICCJ de avocatul Corneliu-Liviu Popescu este extrem de importanta, intrucat ar putea demonstra ca PICCJ are de fapt protocol doar cu SRI (structura militara), iar asa zisa precupare a Parchetului General pentru respectarea drepturilor fundamentale in cadrul urmaririi penale a fost decat de fatada, lucru care nu ar surprinde.

In mod normal, daca exista o baza legala pentru aceste protocoale, PICCJ avea interesul sa incheie protocoale si cu alte institutii care pot contribui la activitatea Parchetului General, precum MApN, SIE, SPP sau STS. Or, din informatiile publice, pana in acest moment PICCJ a semnat protocoale prin care a transformat procurorii in slugile ofiterilor de informatii doar cu SRI, iar fata de aceste acte s-a stabilit ca sunt situate in afara legii.

Prezentam in continuare adresa trimisa de avocatul Corneliu-Liviu Popescu la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie:

"1. In cadrul MApN, SIE, SPP si STS, dupa caz, exista ofiteri anume desemnati ca organe de cercetare penala speciale, cu avizul conform al procurorului general al PICCJ (art. 55 alin. (1) lit. c), alin. (5) si alin. (6) si art. 57 alin. (2) C.pr.pen.)?

2. In cazul in care raspunsul la intrebarea nr. 1 este afirmativ, intre PICCJ sau orice alta unitate de parchet, pe de o parte, si MApN, respectiv SIE, respectiv SPP, respectiv STS, pe de alta parte, au fost incheiate unul sau mai multe protocoale privind raporturile dintre procuror si organele de cercetare penala speciale din cadrul acestor structuri?

3. In cazul in care raspunsul la intrebarea nr. 2 este afirmativ, va rog sa-mi comunicati cate astfel de protocoale au fost incheiate, iar pentru fiecare in parte data intrarii in vigoare, data iesirii din vigoare si actul prin care s-a decis iesirea din vigoare (daca este cazul) si daca protocoalele au sau nu caracter clasificat.

4. In cazul in care raspunsul la intrebarea nr. 2 este afirmativ, solicit sa mi se comunice o copie dupa fiecare protocol (indiferent daca mai este sau nu in vigoare) si dupa orice act ulterior de modificare, completare sau incetare a efectelor juridice.

Arat expres ca prezenta cerere vizeaza informatii de interes public, intrucat priveste activitatea / actele autoritatilor / institutiilor publice si nu se incadreaza in exceptiile putand justifica refuzul de comunicare, deoarece existenta calitatii de organ de cercetare penala are caracter public (actele de cercetare penala ajung intr-un dosar al unei instante judecatoresti), nu se solicita informatii concrete privind o anumita cauza penala (ce au facut in concret aceste organe de cercetare penala speciale), nu se solicita date cu caracter personal (numele ofiterilor) si nici informatii clasificate (activitatea de urmarire penala, inclusiv raporturile dintre procuror si organele de cercetare penala, neputand fi reglementata decat prin acte publice, altfel dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare ar fi violate), iar informatiile prin care se dovedeste incalcarea legii sunt intotdeauna de interes public.

Solicit fiecarei autoritati / institutii publice sa-mi raspunda cu referire la propria

activitate / acte, in principal prin email la adresa electronica (...), iar in subsidiar (daca nu este posibil electronic) la domiciliul profesional principal - (...).

Prezenta cerere de informatii de interes public este redactata si semnata electronic de solicitant, contine 2 (doua) file si este expediata, in format PDF, prin email.

av. Corneliu-Liviu POPESCU"