Veste proasta de la CJUE pentru judecatorii romani care au apucat sa se pensioneze intre anii 2011 si 2023, avand la activ o vechime in functie de minimum 20 de ani.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit joi, 5 iunie 2025, ca statul le poate taia, in mod retroactiv, indemnizatia de pensionare la care ar fi avut dreptul in baza vechiului statut al judecatorilor si procurorilor (Legea nr. 303/2004).

Ne referim la indemnizatia prevazuta de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004: „Judecatorii si procurorii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de incadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii”. Potrivit alineatului 2 din acelasi articol, „indemnizatia prevazuta la alin. (1) se acorda o singura data in decursul carierei de judecator sau procuror si se inregistreaza, potrivit legii”.

Concret, Curtea de Justitie a UE a decis ca „principiul independentei judecatorilor nu se opune abrogarii, dupa ce a fost suspendata in mod continuu pentru o perioada indelungata, pentru motive legate in special de constrangerile de eliminare a unui deficit bugetar excesiv al statului membru in cauza, a legislatiei acestui stat in temeiul careia magistratii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani primeau, la momentul pensionarii sau al eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, o indemnizatie de pensionare”.

Indemnizatia a fost suspendata 12 ani, apoi abrogata

Amintim ca plata acestei indemnizatii a fost suspendata timp de 12 ani atat prin Legea salarizarii unitare nr. 285/2010, cat si prin numeroase ordonante de urgenta (noua la numar, mai precis), apoi a fost abrogata in 2022, odata cu intrarea in vigoare a noului statut (Legea nr. 303/20222), care l-a abrogat pe cel vechi (Legea 303/2004).

CJUE zice ca ICCJ

Practic, prin hotararea pronuntata in cauza nr. C-762/23, CJUE confirma in mare parte ceea ce a stabilit Inalta Curte de Casatie si Justitie prin hotararea prealabila nr. 22/2024 din cauza nr. 232/1/2024. Concret, prin acea dezlegare de drept, ICCJ a decis ca judecatorii si procurorii care au iesit la pensie cu minimum 20 de ani vechime nu pot cere retroactiv indemnizatia egala cu sapte salarii la care au avut dreptul in momentul pensionarii in perioada 2011-2023.

Si mai exact, speranta magistratilor era ca abrogarea legii sa opereze si asupra suspendarii, iar dreptul la indemnizatie sa redevina actual. Altfel spus: judecatorii si procurorii care s-au pensionat intre 2011 si 2023 nadajduiau sa poata cere retroactiv acea indemnizatie in instanta. Din pacate pentru ei, Inalta Curte le-a retezat elanul in 20 mai 2024 (click aici pentru a citi).

Revenind in prezent: prin decizia de joi, 5 iunie 2025, CJUE a spus ca este dreptul statului roman sa legifereze atat in sensul suspendarii indemnizatiei de pensionare (sub pretextul ameliorarii deficitului bugetar), cat si in sensul abrogarii ei, cu conditia ca atat suspendarea, cat si abrogarea sa fie facute prin lege, in conditii de obiectivism, previzibilitate si transparenta.

CJUE: statul n-are voie sa-si bata joc de pensiile magistratilor

Totusi, exista si o parte optimista in considerentele deciziei CJUE: instanta de la Luxemburg, invocandu-si propria jurisprudenta, aminteste ca statele-membre nu au voie sa opereze reduceri arbitrare ale pensiilor pentru judecatori, in conditiile in care garantia unei pensii suficient de ridicate este de natura sa ii protejeze impotriva riscului de coruptie in perioada de activitate.

In plus, orice masura de reducere a pensiilor trebuie sa respecte principiul proportionalitatii. Iar daca ea este motivata de necesitatea diminuarii deficitului bugetar, atunci trebuie sa le fie aplicata tuturor angajatilor din sistemul public, pentru a nu se crea discriminari, adauga Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Incheiem, mentionand ca CJU a pronuntat aceasta hotarare dupa ce a fost sesizata la 27 noiembrie 2023 in dosarul nr. 34577/3/2022 de catre magistratii Daniela Enache si Dragos Calin (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti. Cauza a fost deschisa de catre sase judecatoare CAB pensionare care au dat statul in judecata in 2022, cerand plata celor sapte indemnizatii de incadrare lunare brute, suma actualizata cu rata inflatiei si dobanzile legale penalizatoare (click aici pentru a citi).

Redam principalul pasaj din hotararea CJUE:

„Cu privire la intrebarea preliminara

18 Prin intermediul intrebarii formulate, instanta de trimitere solicita in esenta sa se stabileasca daca articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 TUE trebuie interpretat in sensul ca principiul independentei judecatorilor se opune abrogarii, dupa ce a fost suspendata in mod continuu pentru o perioada indelungata, pentru motive legate in special de constrangerile de eliminare a unui deficit bugetar excesiv al statului membru in cauza, a legislatiei acestui stat in temeiul careia magistratii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani primeau, la momentul pensionarii sau al eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, o indemnizatie de pensionare.

19 Astfel cum rezulta dintr-o jurisprudenta constanta, desi organizarea justitiei in statele membre intra in competenta lor, totusi, in exercitarea acestei competente, ele sunt tinute sa respecte obligatiile care le revin din dreptul Uniunii, printre altele, atunci cand prevad modalitatile de stabilire a remuneratiei judecatorilor (a se vedea in acest sens Hotararea din 18 mai 2021, Asociatia 'Forumul Judecatorilor din Romania' s.a., C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 si C-397/19, EU:C:2021:393, punctul 111, precum si Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė, C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 33).

20 Articolul 19 TUE, care concretizeaza valoarea statului de drept afirmata la articolul 2 TUE, incredinteaza instantelor nationale si Curtii obligatia de a garanta deplina aplicare a dreptului Uniunii in toate statele membre, precum si protectia jurisdictionala pe care acest drept o confera justitiabililor. In acest scop, prezervarea independentei acestor organisme este primordiala. Aceasta cerinta, care este inerenta activitatii de judecata, tine astfel de continutul esential al dreptului fundamental la protectie jurisdictionala efectiva si la un proces echitabil, care are o importanta cruciala in calitate de garant al protectiei ansamblului drepturilor conferite justitiabililor de dreptul Uniunii si al mentinerii valorilor comune ale statelor membre prevazute la articolul 2 TUE, in special a valorii statului de drept (Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė, C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctele 47 si 48, precum si jurisprudenta citata).

21 Notiunea de 'independenta a instantelor' presupune in special ca organismul respectiv sa isi exercite functiile jurisdictionale in mod complet autonom, fara a fi supus vreunei legaturi ierarhice sau de subordonare si fara sa primeasca dispozitii sau instructiuni, indiferent de originea lor, pentru a fi astfel protejat de interventii sau de presiuni exterioare susceptibile sa aduca atingere independentei de judecata a membrilor sai si sa influenteze deciziile acestora. Or, la fel ca inamovibilitatea membrilor organismului vizat, perceperea de catre acestia a unei remuneratii cu un nivel adecvat in raport cu importanta functiilor pe care le exercita constituie o garantie inerenta independentei judecatorilor (Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė, C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 49, precum si jurisprudenta citata).

22 Desi, in conformitate cu principiul separarii puterilor ce caracterizeaza functionarea unui stat de drept, independenta instantelor trebuie sa fie garantata fata de puterile legislativa si executiva ale unui stat membru, simplul fapt ca aceste puteri sunt implicate in stabilirea remuneratiei judecatorilor nu este, ca atare, de natura sa creeze o dependenta a judecatorilor fata de puterile mentionate si nici sa dea nastere unor indoieli cu privire la independenta sau la impartialitatea lor. Astfel, statele membre dispun de o marja larga de apreciere atunci cand elaboreaza bugetul si iau decizii cu privire la diferitele posturi de cheltuieli publice. Aceasta marja larga de apreciere include stabilirea metodei de calcul al acestor cheltuieli si in special a remuneratiei judecatorilor, puterile legislativa si executiva nationale fiind cele mai in masura sa tina seama de contextul socioeconomic particular al statului membru in care trebuie intocmit acest buget si trebuie garantata independenta judecatorilor (Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė, C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctele 50 si 51).

23 Cu toate acestea, normele nationale referitoare la remuneratia judecatorilor nu trebuie sa dea nastere in perceptia justitiabililor unor indoieli legitime referitoare la impenetrabilitatea judecatorilor in cauza in privinta unor elemente exterioare si la neutralitatea lor in raport cu interesele care se infrunta. In acest scop, cartele, rapoartele si alte documente intocmite de organele Consiliului Europei sau care fac parte din sistemul Organizatiei Natiunilor Unite pot furniza indicatii pertinente pentru interpretarea dreptului Uniunii in prezenta dispozitiilor nationale adoptate in materie (Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė, C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctele 52 si 53).

24 Astfel cum a statuat Curtea in Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė (C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 65), puterile legislativa si executiva ale unui stat membru pot deroga de la reglementarea nationala, care defineste in mod obiectiv modalitatile de stabilire a remuneratiei judecatorilor, hotarand sa reduca cuantumul acestei remuneratii, sub rezerva indeplinirii unui anumit numar de cerinte.

25 In primul rand, in conformitate cu principiul securitatii juridice, o masura de reducere a salariilor judecatorilor sau a pensiei acestora pentru limita de varsta trebuie sa fie stabilita prin lege si sa fie obiectiva, previzibila si transparenta. Aceasta lege poate prevedea interventia partenerilor sociali, in special a organizatiilor care reprezinta judecatorii in cauza. In acest context, transparenta procedurii legislative contribuie la garantarea independentei judecatorilor (Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė, C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctele 54 si 66).

26 In al doilea rand, o masura de reducere a salariilor judecatorilor sau a pensiei acestora pentru limita de varsta trebuie justificata de un obiectiv de interes general, precum imperativul eliminarii unui deficit public excesiv, in sensul articolului 126 alineatul (1) TFUE, cu precizarea ca posibilitatea unui stat membru de a se prevala de un astfel de imperativ nu presupune deschiderea impotriva sa a unei proceduri in temeiul Protocolului (nr. 12) privind procedura aplicabila deficitelor excesive, anexat la Tratatele UE si FUE (Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė, C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctele 67 si 68, precum si jurisprudenta citata).

27 Ratiunile bugetare care au justificat adoptarea unei masuri de derogare de la normele de drept comun privind remuneratia judecatorilor trebuie sa fie explicate in mod clar. In plus, sub rezerva unor circumstante exceptionale justificate in mod corespunzator, aceste masuri nu trebuie sa ii vizeze in mod specific numai pe membrii instantelor nationale, ci trebuie sa se inscrie intr-un cadru mai general prin care se urmareste ca un grup mai larg de membri ai functiei publice nationale sa contribuie la efortul bugetar urmarit (a se vedea in acest sens Hotararea din 27 februarie 2018, Associaçao Sindical dos Juizes Portugueses, C-64/16, EU:C:2018:117, punctul 49, si Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė, C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 69).

28 Astfel cum prevede punctul 54 din Recomandarea Comitetului de Ministri din anul 2010, '[t]rebuie introduse dispozitii legale specifice care sa instituie o masura de protectie impotriva unei reduceri a remuneratiei care ar viza in mod specific judecatorii'. In schimb, dupa cum se indica la punctul 57 din expunerea de motive a acestei recomandari, '[o] dispozitie referitoare in mod specific la nereducerea remuneratiei judecatorilor nu se opune unei reduceri a remuneratiei care se inscrie in cadrul politicilor publice de reducere generala a salariilor membrilor serviciilor publice'.

29 In consecinta, atunci cand adopta masuri de restrictie bugetara care afecteaza functionarii si agentii sai publici, un stat membru poate, intr-o societate caracterizata prin solidaritate, astfel cum se subliniaza la articolul 2 TUE, sa decida sa aplice aceste masuri si judecatorilor nationali ((Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė, C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 71).

30 In al treilea rand, in conformitate cu principiul proportionalitatii, care constituie un principiu general al dreptului Uniunii [Hotararea din 8 martie 2022, Bezirkshauptmannschaft Hartberg-Fürstenfeld (Efect direct), C-205/20, EU:C:2022:168, punctul 31], o masura care vizeaza reducerea remuneratiei judecatorilor trebuie sa fie de natura sa garanteze realizarea obiectivului de interes general urmarit, sa se limiteze la strictul necesar pentru atingerea acestui obiectiv si sa nu fie disproportionata in raport cu obiectivul mentionat, ceea ce presupune ponderarea importantei acestui obiectiv cu gravitatea ingerintei in principiul independentei judecatorilor.

31 Prin urmare, o masura de aceasta natura, care pare apta pentru realizarea obiectivului de interes general mentionat la punctul 26 din prezenta hotarare, trebuie sa ramana exceptionala si temporara, in sensul ca nu trebuie sa se aplice dincolo de durata necesara pentru realizarea obiectivului legitim urmarit, cum este cel al eliminarii unui deficit public excesiv. In plus, impactul masurii mentionate asupra remuneratiei judecatorilor nu trebuie sa fie disproportionat in raport cu obiectivul urmarit (Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė, C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctele 73 si 74).

32 Cu toate acestea, tinand seama de marja larga de apreciere recunoscuta statelor membre atunci cand elaboreaza bugetul si iau decizii cu privire la diferitele posturi de cheltuieli publice, astfel cum a fost amintita la punctul 22 din prezenta hotarare, un stat membru are posibilitatea sa adopte o masura legislativa care nu urmareste sa deroge de la reglementarea de baza care stabileste remuneratia judecatorilor pentru a face fata unei crize bugetare, ci sa modifice aceasta reglementare pentru viitor, prin diminuarea remuneratiei lor, in vederea ameliorarii situatiei sale bugetare pe termen lung.

33 Principiul independentei judecatorilor, care decurge din articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 TUE, nu se poate opune unei astfel de modificari, chiar daca aceasta nu este limitata in timp, atat timp cat nivelul de remunerare a judecatorilor nou-stabilit ramane suficient pentru a le asigura independenta.

34 Mentinerea independentei judecatorilor impune astfel ca, in pofida aplicarii unei masuri de restrictie bugetara in privinta lor, nivelul remuneratiei judecatorilor sa ramana adecvat in raport cu importanta functiilor pe care le exercita acestia pentru a-i proteja de interventii sau presiuni exterioare care le pot periclita independenta de judecata si le pot influenta deciziile, in conformitate cu jurisprudenta amintita la punctul 21 din prezenta hotarare.

35 In aceasta privinta, reiese din jurisprudenta rezultata din Hotararea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel (C-49/18, EU:C:2019:106, punctele 70, 71 si 73), ca nivelul remuneratiei judecatorilor trebuie sa fie suficient de ridicat, avand in vedere contextul socioeconomic al statului membru in cauza, pentru a le conferi o independenta economica certa, de natura sa ii protejeze impotriva riscului ca eventuale interventii sau presiuni exterioare sa poata dauna neutralitatii deciziilor lor. Astfel, nivelul acestei remuneratii trebuie sa fie de natura sa protejeze judecatorii impotriva riscului de coruptie.

36 Aprecierea caracterului adecvat al remuneratiei judecatorilor presupune, printre altele, sa se tina seama de situatia economica, sociala si financiara a statului membru in cauza. Din aceasta perspectiva, este adecvat sa se compare remuneratia medie a judecatorilor cu salariul mediu din statul respectiv (Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė, C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 62).

37 Consideratiile expuse la cele doua puncte precedente sunt valabile mutatis mutandis pentru judecatorii pensionati. Astfel, faptul ca judecatorii in activitate au garantia ca vor primi, dupa pensionare, o pensie suficient de ridicata este de natura sa ii protejeze impotriva riscului de coruptie in perioada lor de activitate.

38 Este necesar sa se mentioneze, in aceasta privinta, punctul 54 din Recomandarea Comitetului de Ministri din anul 2010, potrivit caruia '[t]rebuie sa existe garantii pentru […] plata unei pensii pentru limita de varsta care ar trebui sa fie [raportata] in mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecatorilor in exercitiu'. De asemenea, din articolul 6.4 din Carta europeana privind statutul judecatorilor, mentionata la punctul 16 din prezenta hotarare, reiese ca acest statut trebuie sa garanteze judecatorului sau judecatoarei 'care a implinit varsta legala pentru incetarea functiei, dupa ce a exercitat-o ca profesie o perioada determinata, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala'.

39 In al patrulea rand, o masura de reducere salariala trebuie sa poata face obiectul unui control jurisdictional efectiv, potrivit modalitatilor procedurale prevazute de legislatia statului membru in cauza.

40 Desi, in cadrul procedurii prevazute la articolul 267 TFUE, nu este de competenta Curtii sa aplice normele dreptului Uniunii unei spete determinate, Curtea poate, plecand de la dosarul cauzei principale, precum si de la observatiile scrise de care dispune si pentru a furniza un raspuns util instantelor de trimitere, sa le dea indicatii de natura sa permita acestor instante sa se pronunte (Hotararea din 25 februarie 2025, Sad Rejonowy w Białymstoku si Adoreikė, C-146/23 si C-374/23, EU:C:2025:109, punctul 77, precum si jurisprudenta citata).

41 In aceasta privinta, este necesar sa se arate, primo, ca abrogarea articolului 81 alineatul (1) din Legea privind vechiul statut al magistratilor prin Legea privind noul statut al magistratilor a fost, in speta, motivata de imperative legate de eliminarea deficitului bugetar excesiv al statului membru in cauza, dupa cum indica printre altele expunerea de motive a Legii nr. 285/2010, asa cum este mentionata la punctul 6 din prezenta hotarare. In sens mai larg, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 15 din prezenta hotarare, instanta de trimitere arata ca expunerea de motive a mai multor ordonante de urgenta adoptate de guvern, care au suspendat plata primei de pensionare, a evidentiat riscul ca deficitul bugetar al Romaniei sa depaseasca pragul de 3 % din PIB prevazut la articolul 126 alineatul (2) TFUE coroborat cu articolul 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabila deficitelor excesive anexat la Tratatele UE si FUE, precum si riscul ca acest stat membru sa trebuiasca sa faca fata deschiderii de catre Comisie a unei proceduri de deficit excesiv, in lipsa adoptarii de urgenta a unor masuri de reducere salariala.

42 Secundo, incetarea acordarii primei de pensionare determina o reducere limitata a cuantumului remuneratiei judecatorilor romani. In plus, aceasta masura nu afecteaza remuneratia principala a judecatorilor romani, ci un supliment de remuneratie care nu putea fi primit decat o singura data, la momentul pensionarii. Prin urmare, sub rezerva verificarilor care trebuie efectuate de instanta de trimitere, incetarea acordarii acestei prime nu pare disproportionata.

43 Tertio, astfel cum a subliniat Comisia in observatiile sale scrise, intemeindu-se pe figura 34 din Comunicarea COM(2023) 309 final, intitulata 'Tabloul de bord privind justitia in Uniunea Europeana pentru anul 2023', la inceputul carierei si pentru judecatorii de la instantele supreme, salariul mediu anual al judecatorilor romani reprezinta de 2,9 ori si, respectiv, de 5,8 ori salariul mediu anual brut roman.

44 Din cuprinsul celor doua puncte care preceda rezulta ca, in pofida abrogarii articolului 81 alineatul (1) din Legea privind vechiul statut al magistratilor, remunerarea judecatorilor romani ramane in concordanta cu importanta functiilor pe care acestia le exercita.

45 Quarto, suspendarea si, ulterior, abrogarea acestei dispozitii se inscriu intr-o politica mai larga de reducere a remuneratiei personalului functiei publice romane. Astfel, articolul 13 alineatul (1) din Legea nr. 285/2010 prevedea ca '[i]n anul 2011, dispozitiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, dupa caz, indemnizatiilor la iesirea la pensie, retragere, incetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea in rezerva nu se aplica'. Or, astfel cum a aratat Comisia in observatiile sale scrise, suprimarea ajutorului la trecerea in rezerva privea militarii, politistii, precum si functionarii cu statut special din sistemul administratiei penitenciare.

46 Quinto, in contextul prezentei cauze, abrogarea articolului 81 alineatul (1) din Legea privind vechiul statut al magistratilor, dupa ce aceasta dispozitie a fost suspendata in mod continuu timp de 13 ani, a contribuit la clarificarea situatiei dreptului national si, astfel, la asigurarea securitatii juridice.

47 In plus si sub rezerva verificarilor care trebuie efectuate de instanta de trimitere, reclamantele din litigiul principal nu se pot prevala de vreo incredere legitima in ceea ce priveste mentinerea beneficiului primei de pensionare. Astfel cum reiese din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, '[s]peranta legitima de a putea beneficia in continuare de bun trebuie sa se bazeze pe un «temei suficient in dreptul intern», de exemplu atunci cand este confirmata de o jurisprudenta consacrata a instantelor sau atunci cand este intemeiata pe o dispozitie legislativa sau pe un act legal privind interesul patrimonial in cauza' (Curtea EDO, 23 septembrie 2014, Valle Pierimpiè Societa Agricola S.P.A. impotriva Italiei, CE:ECHR:2014:0923JUD004615411, § 38).

48 Or, in speta, atat din jurisprudenta Curtii Constitutionale, mentionata la punctul 16 din prezenta hotarare, cat si din articolul 66 alineatul (3) din Legea nr. 24/2000 mentionata la punctul 3 din prezenta hotarare rezulta ca, din anul 2010, nu se poate considera ca dreptul de a beneficia de o prima de pensionare are un temei suficient in dreptul roman. Astfel, Curtea Constitutionala a considerat ca, intrucat dreptul la prima de pensionare nu constituie un dreptul fundamental, legiuitorul roman era liber sa dispuna incetarea acordarii acesteia. In ceea ce priveste respectivul articol 66 alineatul (3), acesta prevede ca abrogarea unei dispozitii suspendate poate face obiectul unei dispozitii exprese, cu aplicare de la data expirarii suspendarii.

49 Avand in vedere ansamblul consideratiilor care preceda, trebuie sa se raspunda la intrebarea adresata ca articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 TUE trebuie interpretat in sensul ca principiul independentei judecatorilor nu se opune abrogarii, dupa ce a fost suspendata in mod continuu pentru o perioada indelungata, pentru motive legate in special de constrangerile de eliminare a unui deficit bugetar excesiv al statului membru in cauza, a legislatiei acestui stat in temeiul careia magistratii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani primeau, la momentul pensionarii sau al eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, o indemnizatie de pensionare”.

* Cititi aici intreaga decizie CJUE