Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat joi, 20 august 2026, după ce ministrul demis al Muncii, traseistul REPER-PNL Dragoș Pîslaru (foto), a declarat că, în noua versiune a proiectului Legii salarizării unitare, ministerul pe care îl conduce ar fi corectat coeficienții privind salarizarea funcțiilor de conducere din magistratură (CSM, ICCJ, PICCJ), iar Consiliul Superior al Magistraturii ar avea deșa știre de această schimbare. 

În replică, CSM îl acuză pe Pîslaru de minciună, Consiliul subliniind că nu a fost publicată nicio astfel de variantă corectată. Și chiar dacă ar apărea, o asemenea corecție nu ar rezolva problema salarizării în sistemul judiciar, deoarece acest sistem nu este compus doar din CSM-iști și șefii ICCJ și PICCJ, ci din toți judecătorii, procurorii și celelalte categorii de personal din instanțe și parchete.

Iată declarația lui Pîslaru de joi (vezi video):

„Deja din urmă cu două-trei săptămâni, ca urmare a consultărilor cu Ministerul Justiției, toate aceste salarizări pentru zona de conducere a sistemului de justiție – CSM, Parchet (n.r. Parchetul General), Înaltă Curte – au fost reglate, în mod evident, ca să respecte principiul egalității puterilor în stat. Deci această putere este rezolvată deja. Și știau, probabil, de la Ministerul Justiției că o rezolvasem, dar în fine: am apreciat faptul că s-a mai creat o polemică în zona de media”.

Chiar și UE i-a umilit pe Pîslaru și ai lui

În plus, CSM remarcă – din informațiile apărute în presă – că Ministerul Muncii a primit deja reject din partea Comisiei Europene, executivul comunitar respingând noua formă a Legii salarizării unitare.

Totuși, problema cu Uniunea Europeană este gravă din alt punct de vedere (adaugă Consiliul): faptul că ministerul lui Dragoș Pîslaru a ales să informeze UE, dar a ignorat complet bugetarii (nu doar pe cei din sistemul judiciar), chiar dacă aceștia sunt vizați direct de proiectul de act normativ.

Redăm comunicatul CSM:

„Comunicat de presă în raport cu declaraţiile nereale formulate de ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru

Ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru, a declarat că au fost modificaţi şi corectaţi coeficienţii privind salarizarea funcţiilor de conducere în magistratură în cadrul proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi știut acest lucru.

Atragem atenţia că aceste informaţii nu sunt reale şi reprezintă o nouă modalitate instituţională de dezinformare.

Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială care să cuprindă o astfel de corecţie indicată de ministrul interimar, iar Consiliul nu a fost informat de nicio instituţie publică, prin nicio modalitate, că o astfel de modificare ar fi fost inclusă în cadrul proiectului de lege.

Mai mult, așa cum rezultă din Declaraţia dată publicităţii de Consiliu la data de 19 august 2026, magistratura nu este compusă doar din persoanele cu funcții de conducere, ci din toţi colegii din instanţe şi parchete (n.r. click aici și aici pentru a citi).

O ajustare strictă a coeficienților numai pentru cele mai înalte funcţii din sistemul judiciar nu rezolvă problema poziției puterii judecătorești în arhitectura statală.

În raport de ansamblul reglementării propuse, Consiliul a atras atenţia asupra deficienţelor de fond care privesc salarizarea autorităţii judecătorești, care situează puterea judecătorească pe o poziţie inferioară celorlalte puteri în stat, ducând în derizoriu locul şi rolul justiţiei în societate.

Consiliul reține din informații publice ca o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, care, de altfel, ar fi şi respins propunerea.

Această conduită expune edificator modul în care ministrul interimar înţelege procesul de legiferare şi exigenţele unei consultări instituţionale loiale: soluţia legislativă este mai întâi formulată la nivelul ministerului şi apoi transmisă Comisiei Europene, fără ca destinatarii direcţi ai reglementării să fie informaţi în prealabil asupra formei asumate instituţional.

Reiterăm că independenţa statutară a magistraturii presupune o reflectare adecvată a acesteia ca putere în stat, inclusiv în arhitectura de salarizare, astfel încât veniturile aferente funcţiilor din cadrul puterii judecătorești, în ansamblul lor, cu toate elementele din care sunt compuse, să fie configurate într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri, în acord cu rolul constituţional al justiţiei şi cu exigenţele de echilibru instituţional”.