Singurul cuvânt de spus de la nivelul unei Puteri Constituționale este “NU” încălcării Constituției, a legii organice care stabilește clar că un guvern demis nu poate elabora acte normative ci doar face acte de execuție administrativă, nu normativă.

În momentul în care de la prima literă a unui comunicat de presă, tu, CSM, nu pui în vedere Puterii Executive că își depășește atribuțiile, este ca și cum i-ai recunoaște abilitarea pentru elaborarea de proiecte normative și le analizezi și te revolți, NU că își depășește drepturile constituționale, ci cu privire la conținutul proiectului de lege, intrigat de ce conține această reglementare, care constituțional este nulă!

Partidele nu sunt putere în stat, înțelegerile lor “armonioase” sunt nule, în condițiile în care aceste înțelegeri vizează elaborarea de legi de către un guvern demis!

Abuzul de putere, manifestat în condițiile date, naște conflicte pe plan constituțional și nici efectele penale nu sunt de neglijat dacă instituțiile constituționale de ordine, nesubordonate politic, își împlinesc menirea legală.

România nu este o feudă, nu este o Asociație care, pe banii altora, conducătorii ei, “voluntari” să-și mărească veniturile prin activități cu profit care cad sub incidența Legii 31/1991 – lege ocolită, din ignoranță sau premeditat, de cei care și-au “salarizat” voluntariatul, ce, prin definiție, presupune să desfășori o activitate în folosul societății fără vreo răsplată pecuniară sau de orice fel. Să susții tu, voluntar, Asociația înființată, cu cotizații din buzunarul tău, cu donații pentru activitatea Asociației, nu pentru membrii și conducătorii ei.

Guvernanții actuali, cohorta de zeci și zeci de consilieri de pe la toate înaltele instituții garnisite cu demnitari polivalenți pricepuți la toate, “uomo universale” modern, dar la mâna funcționărimii de prin ministere, se dovedesc a fi vârful de aisberg al celui mai înalt nivel de desconsiderare a Statului de Drept.

Sfidarea principiilor fundamentale care garantează drepturi cu obligațiile corelative ale unei democrații reale (nu doar în aparență) se conjugă cu supușenia, obediența față de sfătuitorii externi, cărora le mai suntem și datornici și ale căror interese “protejate” nu compatibilizează cu interesele populației ignorate și umilite, condamnate la ani răi de sărăcie.

Guvernanții sunt trecători chiar dacă se comportă ca veșnici în jilțurile de care nu s-ar despărți, din tată în fiu.

În discursuri fastuoase, emoționante până la lacrimi pentru grija – doar simulată – pentru binele românilor, se strecoară și calculele malefice care vizează, de fapt, consolidarea Puterii ce naște monstruoase legi girate de cei în fața cărora, îngenuncheați, nu mișcă în front.

La rândul lui, CSM nu poate să nu susțină prioritatea principiilor constituționale și să pretindă Puterii Executive să reintre în matca prerogativelor reduse în raport de statutul ei, de Guvern demis.

Guvernanții și Legislativul redus la statut decorativ au declanșat un malaxor normativ care, de la an la an, de la lună la lună, a trecut la modificări criticabile ale unor legi organice, vizând veniturile tuturor, mai puțin ale Executivului și Legislativului, ducând țara într-o instabilitate a circuitului civil, de natură economică, cu repercusiuni asupra politicii, care, la rândul ei, duce la destabilizare.

Puterea Judecătorească are în fruntea ei pe Președintele ICCJ. Cuvântul său, în temeiul constituțional, legal organic, este lege pentru guvernanți și legiuitori – supuși (asemeni nouă, tuturor) sancțiunilor aplicate de la opincă la vlădică.

Exprimarea mesajului puterii judecătorești este în numele apărării drepturilor fundamentale ale cetățenilor țării, fără discriminări, diferențiere la nivel de principii.

Unde guvernanții au greșit, au nesocotit drepturile oamenilor, justiția a impărțit dreptatea!

În popor se spune că: „fiecare să-și vadă lungul nasului”, nu cât de lungă e sprânceana!

Judecător senior de Curte de Apel Viorica Costiniu

Hon. President AMR