luju luju luju

Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

Ce se intampla cu procurorii DNA si DIICOT care nu au in prezent vechimea de 10 ani?

Marţi, 23 aprilie 2019 11:02 | Scris de Lector univ. dr. av. Razvan DOSEANU | pdf | print | email

Pentru intelegerea chestiunii de drept analizate, se impune a fi punctata succesiunea actelor normative care reglementeaza acest aspect.

Astfel, aratam faptul ca Legea nr. 207/2018 modifica Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, la data de 23.07.2018.

Ulterior, prin adoptarea O.U.G. 92/2018 se modifica la data de 16.10.2018, aceeasi Lege nr. 304/2004, cu privire la acelasi aspect, respectiv vechimea in functia de procuror si situatia celor prezenti in functie la momentul intrarii sale in vigoare.


Astfel, se constata ca prin O.U.G 92/2018 se abroga tacit Legea nr. 207/2018 din 23.10.2018, atat in ceea ce priveste vechimea de 8 ani in functia de procuror sau judecator necesara accederii in structurile de parchet specializate, cat si ramanerea in functii a procurorilor care activeaza in cadrul acestor parchete, reglementand noi aspecte, respectiv vechimea de 10 ani si ramanerea in functii doar a procurorilor care indeplinesc aceasta conditie odata cu intrarea ei in vigoare, respectiv la data de 16.10.2018 (conform art. II si VII).

In acest sens, se poate conchide faptul ca art. VII din OUG 92/2018 modifica art. V din Legea 207/2018 si impune reconfigurarea structurilor speciale prin recrutarea unui personal care sa corespunda noilor conditii profesionale impuse.

Astfel, potrivit art. 79/1 alin. 2 si 3 din Legea 304/2004, asa cum au fost modificate prin OUG nr. 92/2018 Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului sef al acestei directii, cu avizul Sectiei pentru procurori a CSM, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii, iar pentru a fi numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de catre comisia constituita in acest scop.

Se arata in OUG nr. 92/2018 la art. VII faptul ca procurorii care, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, isi desfasoara activitatea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si al Directiei Nationale Anticoruptie, precum si in cadrul celorlalte parchete, raman in functie in cadrul acestora, numai daca indeplinesc conditiile prevazute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

In acest sens, aratam faptul ca aceasta ordonanta are ca efect direct inlaturarea din cadrul structurilor specializate odata cu emiterea ordonantei din 16.10.2018, a tuturor procurorilor care nu au vechimea prevazuta de Legea nr. 303/2004 privind statutul procurorilor si judecatorilor si 304/2004 privind organizarea judiciara cu modificarile la zi, intrucat acestia nu au capacitatea procesuala de a reprezenta interesele Ministerului Public in cauzele pendinte.

De altfel, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Sectia pentru Procurori, referitor la acest aspect, puncteaza in mod determinant aceasta teza prin folosirea sintagmei „care indeplinesc conditiile de vechime prevazute de lege”.

Astfel, se impune precizarea faptului ca perioada in care un procuror sau judecator a urmat cursurile Institutului National al Magistraturii, nu este recunoscuta ca fiind vechime in functia de magistrat, intrucat perioada de 10 ani se refera exclusiv la functia de judecator sau procuror si nu la cea de auditor de justitie, conform OUG 92/2018 care modifica art. 79/1 alin. 2 si 3 din Legea 304/2004.

Se arata astfel ca mentinerea delegarilor pe functie de executie in cadrul structurilor de specialitate (DIICOT/DNA) este conditionata de indeplinirea „conditiilor de vechime prevazute de lege”, conform art. 3 din dispozitivul hotararii CSM nr. 490 din 17.10.2018.

Trecand mai departe, se observa ca prin urmatoarea hotarare adoptata de catre Sectia pentru Procurori din cadrul C.S.M., respectiv hotararea nr. 491 din 17.10.2018, se emite o „opinie de interpretare” a art. VII din OUG 92/2018, in sensul de a schimba intelesul gramatical al textului de lege.

Interpretarea gramaticala a textului nu comporta dificultati, in sensul ca legea prevede ca „RAMAN” in functii doar cei care indeplinesc conditiile de eligibilitate prevazute de lege la momentul intrarii in vigoare a acestei ordonante de urgenta anterior mentionate.

Totusi, prin aceasta hotarare a C.S.M. se recomanda interpretarea acestei norme in sensul aplicarii pentru viitor a conditiilor de exercitare a functiei in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, al Directiei Nationale Anticoruptie, precum si in cadrul celorlalte parchete. Aspectele principale avut in vedere, se refera la caracterul neretroactiv al acestei O.U.G. 92/2018 si principiul securitatii raporturilor juridice.

Ori, nu se poate discuta despre neretroactivitatea acestei legi (ordonante de urgenta), atata timp cat acesta ordonanta de urgenta este menita sa reglementeze insusi situatia procurorilor care nu corespund din punct de vedere al conditiilor de accedere in cadrul structurilor specializate, in prezent (la momentul intrarii in vigoare a acestei ordonante, respectiv data de 16.10.2018).

IN FAPT contextul juridic actual reclama aplicabilitatea principiului activitatii legii penale, in sensul ca aceasta se aplica din momentul in care a fost publicata in monitorul oficial. Suntem indrituiti sa opinam astfel faptul ca, art. VII din OUG 92/2018 este practic o norma tranzitorie, reglementand situatia actuala a procurorilor care nu indeplinesc conditiile prevazute de lege.

De altfel, hotararea nr. 491 din 17.10.2018 emisa de catre Sectia de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, este una interpretativa, emisa pro-causa, menita sa puna la adapost situatia juridica a celor care nu au vechimea necesara prevazuta de lege pentru a putea reprezenta interesele Ministerului Public in cauzele aflate pe rolul organelor judiciare, situandu-se in sfera infralegala a actelor juridice si nu obliga instantele sa accepte o astfel de opinie netemeinica si contrara inclusiv interpretarii gramaticale a textelor de lege.

In acord cu cele mentionate anterior, se arata in incheierea nr. 18/CJDL/2019 din 25.03.2019 pronuntata de Curtea de Apel Oradea, faptul ca „participarea procurorului la actele de procedura, cand legea o prevede in mod expres, trebuie sa fie asigurata de catre un procuror apt sa exercite reprezentarea parchetului in fata instantei, deci un procuror competent din punct de vedere functional, in speta de catre un procuror din cadrul DIICOT care sa indeplineasca conditiile de numire in cadrul acestei directii, asa cum sunt ele prevazute de art. 97/1 din Legea nr. 304/2004, inclusiv conditia vechimii de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator”.

In aceeasi incheiere se arata faptul ca „inexistenta unei asemenea aptitudini sau, altfel spus, incalcarea normelor privind competenta functionala ar putea atrage, asa cum s-a apreciat si in doctrina de specialitate, chiar o sanctiune mai severa decat nulitatea absoluta, respectiv inexistenta actului efectuat in asemenea conditii”.

Se constata astfel nulitatea absoluta a unei incherii pronuntata in primul ciclu procesual, pentru considerentele privind „reprezentarea parchetului in instanta de catre un procuror necompetent functional” intrucat, neindeplinirea acestei conditii, reprezinta in fapt „o lipsa de reprezezntare si o participare de natura exlusiv formala la actele de procedura, ceea ce atrage incidenta cazului de nulitate absoluta prevazuta de art. 281 alin. (1) lit. „d” cod proc.pen., in cauza fiind incalcate dispozitiile cu privire la participarea obligatorie a procurorului si echivaleaza cu lipsa acestuia”.

Data fiind noua configurare a conditiilor de eligibilitate a procurorilor pentru a accede in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, apreciem faptul ca incalcarea acestor dispozitii legale genereaza - astfel cum in mod temeinic a constatat Curtea de Apel Oradea in incheierea mai sus mentionata - incalcarea competentei functionale a organului de urmarire penala.

Desi legislatia procesual penala nu reglementeaza expres aceasta competenta functionala, ea este acceptata de catre doctrina de specialitate si recunoscuta de catre Curtea Constitutionale, inclusiv in decizia nr. 302 din 4 mai 2017, definindu-se ca fiind aptitudinea unui organ judiciar de desfasura anumite activitati specifice.

In acest context amintim ca prin decizia nr. 302 din 4 mai 2017 a Curtii Constitutionale a Romaniei s-a grefat in codul de procedura penala un nou caz de nulitate absoluta cu privire la incalcarea normelor de competenta ale organelor de urmarire penala, aceasta vatamare fiind prezumata odata cu publicarea acestei decizii in monitorul oficial, constituind practic izvor de drept in materie penala.

Normele de competenta genereaza implicatii decisive cu privire la parcursul unui proces penal. Ori Curtea Constitutionala observa ca, „pentru buna desfasurare a activitatii organelor judiciare, se impune respectarea ferma a competentei lor materiale si dupa calitatea persoanei. Neprespectarea normelor legale privind competenta materiala si dupa calitatea persoanei produce o vatamare care consta in dereglarea mecanismului prin care este administrata justitia”.

Intorcandu-ne la problematica analizata, se constata ca in cazul in care urmarirea penala este efectuata de catre un procuror care nu are vechimea necesara pentru reprezentarea Ministerului Public in cauzele pendinte, competenta materiala si functionala a acestuia, este grav viciata.

Sustinem acest punct de vedere, intrucat scopul instituirii acestei conditii privind experienta profesionala calificata a fost adoptata din ratiuni ce tin de garantia si calitatea infaptuirii actului de justitie acolo unde legea reclama competente profesionale deosebite, cu precadere in cadrul structurilor specializate.

In logica dreptului penal se deduce faptul ca, pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, asigurarea unor persoane carora li se impune un anumit standard profesional in cadrul structurilor speciale de ancheta, este una indispensabila. Numai in aceasta masura putem conchide ca aceasta componenta a dreptului la un proces echitabil poate fi valorificata.

Astfel, toate actele procesuale intocmite de catre un procuror care nu indeplineste conditiile de eligibilitate pentru a functiona in cadrul D.I.I.C.O.T., consideram ca sunt lovite de nulitate prin raportare la decizia nr. 302/2017 a Curtii Constitutionale, intrucat acesta nu este competent material si functional in a instrumenta dosare ce intra in competenta acestei structuri.

Mai mult, avand in vedere faptul ca sanctiunea ce intervine in cadrul incalcarii competentei functionale o reprezinta inexistenta actului juridic incheiat in astfel de conditii, apreciem ca sanctiunea nulitatii absolute este practic una cu caracter subsidiar.

Intr-o alta opinie, neintemeiata, se sustine ca un astfel de procuror care activeaza in cadrul D.I.I.C.O.T., chiar neindeplinind conditiile prevazute de lege pentru a reprezenta aceasta unitate de parchet in cauzele pendinte, emite acte care se bucura de prezumtia de legalitate, atata timp cat el nu este revocat din aceasta structura specializata.

Trebuie observat insa faptul ca, revocarea din functie reprezinta o chestiune administrativa, intervenind doar atunci cand legea o prevede in mod expres, pentru anumite motive temeinice.

Acest aspect nu poate fi avut in vedere, intrucat garantiilor procesului penal nu ii pot fi opuse cauze de natura administrativa. Astfel, prin acceptarea acestei teze se aduce atingere principiului dreptului justitiabilului de a beneficia de un proces echitabil, cu referire la componenta administrarii legale a actului de justitie.

Consideram ca prin acceptarea tezei conform careia, un procuror necompetent din punct de vedere functional si material realizeaza acte care privesc o cauza penala, se aduce atingere unor principii inviolabile, precum art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului teza I, impunandu-se cu necesitate desfiintarea acestora.

Accesari:3273

Comentarii

# Daniel Pop date 23 aprilie 2019 11:43 +3

Frumoasa lecție de drept! Felicitări și succes pe mai departe, maestre!

# Gramaticalul date 23 aprilie 2019 14:07 0

Ori ,ori, ori sau or ,or ,or.....

# Baran Gheorghe date 23 aprilie 2019 19:39 +3

Nu se intampla nimic. La stat se lucrează pe pile. Se intra in magistratura pe pile, se intra in baroul lui Florea pe pile, expert tehnic pe pile , inginer rar pe pile, lucrător sau ofițer sri mai pe pile, șef în inspecții anaf sau construcții pe pile, gropar pe pile, polițai pe pile, torționar pe pile..... mai vreti ???? :)))

# Miha date 23 aprilie 2019 20:21 +2

La ce au folosit modificarile legilor justitiei daca la DNA si DIICOT pot ajunge in continuare procurori cu gradul cel mai mic de judecatorie?! Halal modificari !

# ?????? date 26 aprilie 2019 00:32 0

O concluzie despre articolele de la rubrica "Editorial" probabil ar fi și că , de obicei, avocații ce scriu la Luju.ro sunt și purtători de ochelari, ? O excepție pare a fi, decanul Mihnea Stoica, dintre avocații prezentați de Luju.ro, ?

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - In cazul crimelor de la Caracal avem de-a face cu:

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 21.08.2019 – Werner a dat gazele pe o sapca

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER