Criteriile de selectie sunt foarte dure, iar angajamentul dovedit pentru drepturile fundamentale si regulile statului de drept sunt obligatorii la nivelul Uniunii Europene. Uniunea Europeana, inclusiv prin institutiile sale, este o zona a suprematiei drepturilor omului, a statului de drept intangibil si a protectiei active a drepturilor si libertatilor fundamentale.

Si acum cateva fapte.

Parchetul European a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului UE de punere in aplicare a unei forme de cooperare consolidata in ceea ce priveste instituirea Parchetului European (EPPO). Competenta sa este in prezent limitata la fraudele cu fonduri europene. Pana in prezent, 22 din cele 28 de state membre UE au agreat instituirea Parchetului European.

Este programat sa devina functional in 2020. In 2019, se vor desemna procurorii europeni de catre statele membre si va fi ales procurorul-sef european.

Procurorul-sef european este selectat de o comisie de 12 experti independenti si este numit in functie de Parlamentul European si Consiliu pentru un mandat de sapte ani, care nu poate fi reinnoit. Consiliul European decide cu majoritate simpla, iar Romania este reprezentata aici de presedintele Klaus Johannis.

Printre criteriile de selectie ale procurorului sef european, potrivit Anuntului din data de 19.11.2018, se numara si urmatoarele:

- rezultate bune demonstrate, obtinute intr-o functie de conducere de nivel superior in cadrul unui parchet sau al unei autoritati judiciare

- sa demonstreze intelegerea principiilor independentei si protejarii drepturilor fundamentale necesare in desfasurarea functiei de investigare/urmarire penala

- sa aiba standarde inalte de etica si integritate personala.

Motivul revocarii dnei procuror Kovesi din functia de procuror-sef al DNA este exercitarea necorespunzatoare a atributiilor manageriale in aceasta functie, deci un management defectuos. Dincolo de toate aprecierile interne si externe ale mandatului de conducere al d-ei procuror Kovesi, ramane realitatea ca al doilea sau mandat s-a incheiat prematur, prin aplicarea celei mai grave sanctiuni pentru necorespunderea profesionala in functia de conducere.

Revocarea din functia de procuror-sef este trecuta in dosarul personal al magistratului, aflat la Consiliul Superior al Magistraturii.

Printre motivele de revocare, care desigur vor fi avute in vedere de comisia europeana de selectie, se afla si incalcarea drepturilor fundamentale prevazute in Constitutie, comportamentul excesiv de autoritar, discretionar, contrar obligatiilor deontologice ale profesiei de magistrat, contestarea Constitutiei Romaniei insesi si a activitatii Curtii Constitutionale si incalcarea regulilor de functionare ale statului de drept.

Ulterior revocarii din functie pentru esecul managerial, prin Decizia CCR din 16 ianuarie 2019 s-a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul Romaniei, pe de-o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, generat de incheierea intre Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009.

D-na procuror Kovesi, la acea data in calitate de Procuror General al Romaniei, a determinat prin semnarea acestui Protocol secret o grava incalcare a Constitutiei si implicit a drepturilor si libertatilor fundamentale.

In acest moment, pe rolul Sectiei de procurori a CSM, constituita ca instanta disciplinara, se afla doua actiuni disciplinare exercitate fata de aceasta pentru incalcarea statutului profesiei de magistrat. Amanarea lor de catre Sectia pentru procurori nu ii aduce niciun avantaj candidatului roman la functia de demnitate europeana, pentru ca asupra sa planeaza suspiciuni privind savarsirea unor abateri disciplinare grave, incompatibile cu profilul etic si deontologic al procurorului sef european. Sectia pentru procurori ar ajuta-o pe d-na Kovesi daca ar solutiona actiunile disciplinare cat mai repede.

De asemenea, pe rolul PICCJ se afla mai multe plangeri penale care au ca obiect posibile fapte penale savarsite de aceasta in timpul functiei. Dupa publicarea motivarii Deciziei CCR privind protocoalele, cu siguranta aceste plangeri penale se vor inmulti. Desi prezumtia de nevinovatie functioneaza, o trimitere in judecata va pune capat oricarei discutii privind demnitatea europeana.

Sursa: Facebook