29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

INTERVIU – Avocata Alina Tugearu coordonator al Departamentului de proprietate intelectuala din cadrul Societatii de avocati Zamfirescu Racoti & Partners avertizeaza asupra efectelor ratificarii Acordului privind brevetul unic: „Pericolul il reprezinta privarea, atat a actorilor din domeniu, cat si a Statului de sursele de venit aferente derularii acestei activitati pe teritoriul Romaniei... Fondurile alocate procesului de inregistrare si aparare a dreptului la brevete vor fi mult mai ridicate”

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

5 September 2016 14:34
Vizualizari: 8194

Adoptarea de catre Parlamentul European a Acordului privind Curtea unificata in materie de brevete si ratificarea de catre Romania a acestui Acord a reprezentat o noutate in domeniu, ce urmarea simplificarea, la nivel comunitar, a inregistrarii si apararii dreptului la brevete. Numai ca, dupa o perioada de timp de la momentul adoptarii Acordului privind brevetul unic, specialistii Dreptului in materie au ajuns la concluzia ca ceea ce se dorea a fi o procedura simplificata, din punct de vedere economic si legislativ, atat pentru actorii implicati in procesul inregistrarii, cat si pentru Statul roman reprezinta de fapt alocarea unor resurse mai mari din partea solicitantilor si privarea Statului roman de la sursele de venit obtinute de pe urma acestor proceduri. Consecinta: toate impozitele si taxele percepute in urma inregistrarii in Romania a brevetelor vor ajunge in bugetul unor state precum Franta Luxemburg, Germania sau Marea Britanie, iar solicitantii vor fi nevoiti sa isi angajeze avocati din statele mai sus amintite pentru a-i reprezentat atat in etapa prelitigioasa, cat si in cazul unui litigiu.


Semnalul de alarma este tras de un specialist in domeniul proprietatii intelectuale, cu o experienta de peste 10 ani in litigii in materia proprietatii intelectuale si arbitraj. Este vorba despre avocata Alina Tugearu (foto), partener al Societati de avocati Zamfirescu Racoti & Partners, promovata recent coordonator al Departamentului de proprietate intelectuala din cadrul ZRP. Ipoteza lansata de avocata Alina Tugearu este cu atat mai relevanta cu cat aceasta se situeaza printre cei mai buni profesionisti pe piata locala a avocaturii de business, avand pana la acest moment o experienta semnificativa in proiecte complexe din domenii ce tin de litigii si arbitraj.

Pentru a afla mai mult despre activitatea pe care o desfasoara in cadrul Societatii de avocati Zamfirescu Racoti & Parteners, despre problemele cu care se confrunta in exercitarea profesiei, dar si despre noutatile din domeniul proprietatii intelectuale, Lumeajustitiei.ro a realizat un interviu cu avocata Alina Tugearu, interviu ce il prezentam integral in randurile de mai jos:

Recent, mai exact la 1 iulie 2016, ati fost numita pentru preluarea functiei de coordonator al Departamentului de proprietate intelectuala din cadrul Societatii de avocati Zamfirescu Racoti & Partners, fiind unul dintre tinerii parteneri care a reusit sa adune printre cele mai mari distinctinctii in domeniul avocaturii. Ce presupune coordonarea Departamentului de IP in cadrul ZRP si care sunt intentiile de viitor in dezvoltarea acestei ramuri a dreptului?

Cand vorbim de rolul meu in aceasta materie ne referim la Departamentul de litigii in materia proprietatii intelectuale. Acest lucru presupune gestionarea mandatelor in domeniul proprietatii intelectuale, uneori din etapa prelitigioasa, pana la obtinerea unei solutii definitive in fata instantelor. Munca pe care o implica o astfel de activitate incepe de la cunoasterea clientului, a nevoilor sale in contextul conflictului care se prefigureaza, continuand cu familiarizarea atat cu adversarul cat si cu aparatorul acestuia si ma refer aici la modalitatea de abordare a spetei, la strategia aparatorului, fara a omite pozitia pe piata a clientului. Aceasta etapa este urmata de stabilirea unei strategii cu privire la disputa si implementarea acesteia. Trebuie spus ca in multe din aceste mandate colaboram cu Cabinet M. Oproiu, coordonat de doamna Margareta Oproiu, unul dintre cei mai buni consilieri in proprietate intelectuala. Colaborarea aceasta presupune inclusiv suport pe strategie in etapa administrativa (cu ocazia opozitiilor si contestatiilor in fata OSIM). Pe langa reprezentarea efectiva in instanta a clientilor nostri, Departamentul pe care il coordonez acorda asistenta si in faza prelitigioasa, cu scopul de a analiza care este varianta cea mai buna pentru client: sa continue disputa in fata instantei sau sa obtina o solutie out of court prin negociere cu partea adversa. La multe dintre dosarele din Departamentul nostru am concluzionat cu clientii ca solutia optima era una out of court, ceea ce s-a implementat cu succese depline pentru client. In ce priveste dezvoltarea Departamentului pe care il coordonez, pe langa intentia clasica de atragere de noi clienti, ne dorim sa organizam o serie de seminarii pentru a familiariza piata din Romania, si ma refer aici inclusiv la judecatori, cu o serie de probleme mai putin aplicate in tara si care in ultima vreme au ajuns in fata instantelor din Romania. Dau aici drept exemplu SPC-urile in materia brevetelor de inventie (Certificate de Protectie Suplimentara), cu privire la care actorii de pe piata din Romania sunt foarte putin familiarizati. Scopul nostru final este de a crea premisele pentru ca cererile clientilor nostri sa fie solutionate in Romania in acord cu practica europeana in domeniu.

Cat de actualizata este practica din Romania fata de cutuma europeana in ce priveste proprietatea intelectuala?

Exista materii in care practica este foarte actualizata si exista materii in care mai e nevoie de timp pentru a se pune la punct. Justificarea este una legata de frecventa litigiilor in materia respectiva. Poate ca la nealinierea practicii a contribuit si faptul ca legislatia in domeniu este una veche, ce ar necesita de urgenta o aducere la zi cu realitatile si reglementarile europene. Desi in realitate exista reglementari europene care se aplica in mod direct, asta nu schimba nevoia de a updata si legislatia din Romania, care dateaza anterior anilor 2000. Legea brevetelor, spre exemplu, este din 1991, iar Legea marcilor dateaza din 1998. Indiferent de imprejurararea ca regulamentele de punere in aplicare a acestor legi sunt ceva mai noi si au mai fost modificate intre timp, totusi legislatia primara este una veche ce necesita o aducere la zi. Ca sa simplificam, legislatia din Romania trebuie actualizata pentru a corespunde legilor comunitare. A nu se intelege ca principiile din legislatia romaneasca nu sunt aceleasi ca in Uniunea Europeana... insa problemele aparute in practica in ultimii ani fac ca aceste principii sa nu fie suficiente pentru ca autoritatile investite sa solutioneze disputele din acest domeniu cu instrumente moderne.

Cu ce fel de litigii se confrunta Departamentul pe care il coordonati, dat fiind ca sunt printre fericitii avocati care lucreaza cu manusi albe?

Imi place exprimarea "cu manusi albe" numai ca, desi este adevarat ca in salile de proprietate intelectuala sunt unii dintre cei mai civilizati participanti la actul de justitie, manusile albe nu ne impiedica sa ne luam la tranta pe probleme de drept si de interpretare a dreptului, in vederea obtinerii solutiilor urmarite de clientii nostri. In acest context, pentru ca pana la urma vorbim de niste interese economice, litigiile in materia proprietatii intelectuale nu sunt limitate strict la aceasta ramura de drept, ci au intotdeauna un bagaj comercial, de unde si interconectarea cu Dreptul comercial. Din aceasta perspectiva, majoritatea litigiilor noastre au puternice accente comerciale. Cu titlu de exemplu, in prezent acordam asistenta intr-un litigiu avand ca obiect recuperarea prejudiciilor cauzate clientilor nostri in urma solutionarii favorabile a unui complex de litigii legat de protectia marcii clientului nostru (respingerea cu succes a actiuniilor impotriva inregistrarii marcii clientului nostru, admiterea actiunii noastre in anularea marcii adversarului pentru neuz si respingerea actiunii in contrafacere promovata impotriva noastra). Disputa a inceput in anul 2008, ceea ce o transforma intr-o adevarata saga, iar dupa un succes important pentru noi in fata primei instante, in litigiul comercial, se avanseaza ideea unui intelegeri amiabile care sa puna capat acestui conflict. Mai sunt si litigiile in materia brevetelor in domeniul farmaceutic si anume des amintitele SPC – pentru acordarea certificatelor de protectie suplimentara - societatea noastra de avocatura, avand practic monopolul pe acest segment de litigii. Un alt exemplu, anul trecut am obtinut, pe calea procedurii speciale a masurilor provizorii in materia proprietatii intelectuale, interzicerea comercializarii unui produs concurent, care utiliza un ambalaj ce incalca drepturile in materia desenelor industriale pentru care clientul nostru avea certificat de protectie.

Apropo de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), care este relatia Departamentului de litigii al ZRP cu aceasta institutie? Cum este perceput Oficiul de practicienii dreptului?

Noi avem o relatie destul de limitata cu OSIM pentru ca in general acordam asistenta si reprezentare in fata instantelor. Exista insa si situatii de reprezentare a clientilor in fata OSIM la solutionarea opozitiilor sau contestatiilor. Spre exemplu, anul acesta au fost doua astfel de situatii. De multe ori, din pacate, ne-am confruntat cu o atitudine rigida din partea reprezentantilor OSIM in solutionarea problemelor.

In acest context, trebuie mentionat ca la Oficiul omolog din Londra exista un ghid de practica permanent completat si adaptat situatiilor si spetelor concrete care apar zi de zi, respectiv solutiilor pronuntate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene care sunt evocate cu titlu de precedent. Acest oficiu de la Londra isi updateaza practica, functie de situatiile concrete si solutiile care se adopta in practica, tocmai ca sa vina in intampinarea solicitantilor. In Romania asta se intampla mai greu. Nu spun ca nu se intampla, insa ritmul este unul anevoios, probabil si din cauza mentalitatii unora care refuza sa isi actualizeze practica si sa se adapteze noutatilor din domeniu. Totusi, am avut si surprize placute la OSIM. Chiar de curand intr-o speta legata de un certificat de protectie suplimentara in materia brevetelor (SPC), cand membrii OSIM investiti cu solutionarea unei contestatii au dat dovada de o abordare atat constructiva cat si aliniata practicii europene in domeniu. Deci, exista speranta si avem incredere ca se va ajunge la normalitatea necesara in relatia cu solicitantii in materia proprietatii intelectuale.

Cat de mult inseamna proprietatea intelectuala in dreptul romanesc?

In ultimii trei ani, litigiile in materia proprietatii intelectuale au scazut cu pana la 30%. Cred ca unul dintre motivele principale pentru scaderea numarului de litigii este acela ca partile prefera sa ajunga la un out of court settlement din cauza duratei de solutionare a litigiilor, a lipsei de specialisti in ceea ce priveste partea tehnica - si ma refer aici la expertizele tehnice ce trebuie administrate - si pana la urma a impredictibilitatii unei solutii pe care o va pronunta instanta, comparativ cu ceea ce pot negocia partile.

Ce rol are arbitrajul in domeniul proprietatii intelectuale?

In Romania nu stiu sa se apeleze la arbitraj pe sfera proprietatii intelectuale, cu mici exceptii. La nivel legislativ, in Romania, tot ce tine de inregistrarea, protectia si contestarea drepturilor de proprietate intelectuala este rezervat instantelor de judecata care au competenta exclusiva pentru solutionarea acestui tip de litigii, care nu sunt arbitrabile; raman insa arbitrabile toate disputele de natura comerciala ce deriva din utilizarea drepturilor de proprietate intelectuala (de exemplu, urmare a incheierii unor contracte de cesiune, de licenta, etc). Exista insa state unde, cel putin pe anumite categorii ale materiei mai largi denumite proprietate intelectuala, se poate apela la arbitraj in anumite conditii chiar si acolo unde in Romania competenta este rezervata exclusiv instantelor de judecata (de exemplu, in Elvetia si in SUA se pot solutiona pe calea arbitrajului si disputele ce tin de validitatea sau incalcarea brevetelor de inventie).

Am vorbit un pic mai devreme de OSIM si de inregistrarea brevetelor. Intre timp au fost adoptate un set de reglementari europene cu privire la institutirea brevetului unitar – Acordul privind Curtea unificata in materie de brevete. Care este diferenta intre brevet european si brevetul unitar?

Spre deosebire de brevetul european existent in prezent, brevetul unitar va avea o protectie unica la nivelul celor 25 de state membre participante la acest sistem, un cost scazut al procedurii de inregistrare, un singur set de costuri de reinnoire, iar conditia validarii nu mai este necesara in cazul brevetului unitar, spre deosebire de actualul brevet european. In primul rand, la nivelul protectiei, brevetul european se aplica pentru statele membre la Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor (exemplu de stat extracomunitar Norvegia). Brevetul unitar asigura protectie numai la nivelul statelor membre UE. La nivel de inregistrare, brevetul european prevede practic doua proceduri: una in fata OEB pentru inregistrare si una in fata oficiilor nationale, cum e OSIM, pentru validare. Brevetul european presupune doua tipuri de costuri. Odata la OEB pentru inregistrare si odata la oficiile nationale pentru validare. Avantajul procedurii de validare a brevetului european este acela ca in fiecare stat european exista posibilitatea verificarii existentei unui brevet in fata oficiului national. In schimb, in cazul brevetului unitar, cel putin momentan, nu exista oficii in fiecare stat membru care sa detina evidenta, discutandu-se doar de divizii centrale si divizii regionale la nivel european. Din start, putem vedea ca va exista practic o relocare a tuturor activitatilor si serviciilor legate de brevetul unitar in anumite zone ale Europei, ceea ce, in mod evident, va ingreuna relatia solicitant-autoritate.

Care sunt riscurile asociate ratificarii de catre Romania la acest Acord?

Dezavantajul principal, in opinia mea, il reprezinta aceasta relocare a tot ceea ce presupune atat activitatea de inregistrare, cat si toate disputele aferente. Iar pentru aceasta se vor crea un Tribunal de prima instanta localizat la Paris, o Curte de Apel la Luxemburg si mai sunt si doua Divizii specializate pentru inregistrare brevete la Londra si la Munchen. In ceea ce priveste Divizia conceputa pentru Londra, contextul politic generat de votul cu privire la Brexit ridica mari semne de intrebare daca Marea Britanie va iesi din Uniunea Europeana. Mai pe romaneste, daca in privinta inregistrarii ar putea exista divizii regionale sau locale in Romania sau aproape de Romania, toate litigiile in materie de brevete vor fi mutate in fata curtilor de la Paris sau Luxemburg. Pericolul acestei viitoare reglementari il reprezinta privarea, atat a actorilor din acest domeniu (consilieri in materia brevetelor, avocati, experti), cat si a statului de sursele de venit aferente derularii acestei activitati pe teritoriul Romaniei (impozite, taxe). O astfel de relocare a activitatii jurisdictionale va afecta in mod direct pe solicitanti care vor trebui sa aloce fonduri mai mari pentru a putea beneficia de serviciile de asistenta necesare in Franta, Luxemburg, Germania sau Marea Britanie. Adica alti bani, alta distractie. Este adevarat, costurile de inregistrare vor fi reduse, insa overall, tot ce presupune fonduri alocate intregului proces de inregistrare si aparare a dreptului la brevete - si ma refer aici la consiliere specializata (experti tehnici), asistenta juridica si reprezentare in contestatii, opozitii, litigii - vor fi mult mai ridicate, reprezentand chiar o povara pentru multi dintre solicitanti.

Comentarii

# GOGU date 5 September 2016 15:04 -2

Chiar e cazul să crească taxele! Vai de bieții români ce vor să-și protejeze și facă cunoscute invențiile...

# Dan date 5 September 2016 16:04 +1

Compared to the “classical” European patent which becomes a bundle of national patents validated in each Member State where protection is requested, the Unitary patent will give its holder a unique patent protection – uniform scope and equal effect of protection - in 26 Member States of the European Union. For the applicants, this entails no further need for national validation, and offers a single annuity, one place to register transfers and licencesand after grant, and no further translation requirements. The existing system incurs costs for validation and renewal fees in each Member State where protection is granted, including related translation costs. In comparison, there is only a single renewal fee for the Unitary patent, and no validation costs except the cost for one translation during the transitional period. Deci mai ieftin

# dan date 5 September 2016 16:40 +1

Nu in toate situatiile ! daca actualmente puteai sa protejezi un drept de autor exclusiv pentru Romania vei deveni obligat sa il protejezi pentru tot spatiul UE platind un pret mediu european pentru acesta protectie . Articolul pacatuieste pentru ca nu se face referire exacta la sume - de exemplu un cost anual de 2000 euro va deveni un cost de 4000 euro ...

# Dan date 5 September 2016 17:03 +1

The unitary patent will co-exist with national patents and with classical European patents. https://www.epo.org/law-practice/unitary/faq.html Costurile suplimentare vor aparea cand eventualele cazuri de infringement vor fi judecate de Curtea unificata in materie de brevete. Avantajul va fi ca aceste curti vor fi specializate, spre deosebire de curtile nationale unde risti sa intri cu un brevet in biotech intre doua divorturi.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva