Parchetul General aduce noi critici proiectului de lege privind salarizarea personalului platit din fonduri publice (legea salarizării unitare), atrăgând atenția că daca va intra în vigoare în forma prezentată va destabiliza în mod grav și iremediabil sistemul judiciar, cu consecințe asupra funcționării însuși statului de drept.

În punctul de vedere transmis marți, 2 iunie 2026, către Ministerul Justiției, parchetul condus de Procurorul General Cristina Chiriac (foto) precizează că pe lângă diminuarea drepturilor salariale ale personalului care va fi încadrat după intrarea în vigoare a legii, proiectul afectează și predictibilitatea veniturilor procurorilor în funcție și ale celorlalți profesioniști de la nivelul parchetelor.

Totodată, PICCJ avertizează că proiectul de lege va duce la apariția unor situații profund discriminatorii, care nu vor mai putea fi corectate, forța obligatorie a hotărârilor judecătorești urmând a fi anihilată.

Comunicatul PICCJ:

„Ministerul Public a transmis Ministerului Justiției în cursul zilei de astăzi, 2 iunie 2026, un punct de vedere privind Proiectul de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, semnalând faptul că prevederile acestuia sunt de natură să aducă grave atingeri statutului magistratului, prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componentă esențială a independenței sistemului judiciar.

În documentul transmis se evidențiază că proiectul conține dispoziții care, pe lângă faptul că diminuează drepturile salariale ale personalului care va fi încadrat după intrarea în vigoare a legii, afectează și predictibilitatea veniturilor procurorilor în funcție și ale celorlalți profesioniști de la nivelul parchetelor, creând, totodată, situații profund discriminatorii, care nu vor mai putea fi corectate, forța obligatorie a hotărârilor judecătorești urmând a fi anihilată. Ministerul Public atrage atenția că, în cazul unora dintre categoriile profesionale care își desfășoară activitatea la nivelul parchetelor, vor fi incidente diminuări semnificative ale drepturilor salariale, fără o justificare obiectivă.

Astfel, referitor la stabilirea cuantumului concret al drepturilor salariale, potrivit proiectului de lege, calculul indemnizației de încadrare/salariului de bază se realizează în raport de valoarea de referință și coeficientul de salarizare prevăzut pentru fiecare funcție în anexele legii, la care se adaugă sporul pentru condiții de muncă, precum și o diferență salarială tranzitorie (diferență între drepturile salariale aflate în plată și indemnizația de încadrare sau salariul de bază stabilite potrivit proiectului), constantându-se că prevederile care reglementează atât cuantumul valorii de referință, cât și cel al sporului pentru condiții de muncă, nu prezintă garanții împotriva arbitrariului, fiind afectată predictibilitatea veniturilor.

În ceea ce privește instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii”, măsura va genera situații profund discriminatorii în plan profesional, procurorii și ceilalți profesioniști de la nivelul parchetelor, care vor fi încadrați, promovați sau cei care vor ocupa sau ocupă funcții de conducere și le expiră mandatele ori cei care vor îndeplini condițiile pentru trecerea în altă treaptă de salarizare, după intrarea în vigoare a legii, vor fi remunerați conform legii noi, fără a li se acorda diferența salarială tranzitorie, contrar jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la salarizarea în mod discriminatoriu a personalului din justiție.

În consecință, în perspectiva aplicării acestor dispoziții legale, măsurile preconizate vor avea efect destabilizarea resurselor umane din multiple perspective, diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice, demotivarea personalului în funcție de a ocupa funcții de conducere, de a promova și chiar de a rămâne în sistem, contrar unuia dintre dezideratele urmărite prin adoptarea proiectului de lege, respectiv: atragerea, motivarea și menținerea profesioniștilor în sistemul public prin susținerea debutului în carieră, predictibilitate în evoluția profesională și încurajarea menținerii în activitate a personalului performant și cu experiență.

Totodată, în proiectul noii legi a salarizării se constată o discrepanță ca dimensionare a salarizării specialiștilor/specialiștilor IT în raport cu întreaga Familie ocupațională de funcții bugetare „Administratie”, în care este inclus întregul aparat administrativ cu specific informatic.

De asemenea se constată că, prin proiectul de lege a fost realizată o ierarhizare anormală a agenților de politie judiciară și a ofiterilor de politie judiciară, agenții de politie judiciară urmând să beneficieze de un salariu de bază cu mult mai mare decat cel aplicabil ofițerilor de poliție judiciară, contrar ierarhiei funcțiilor ca funcția cu grad inferior (agent de politie judiciară) să fie salarizată într-un cuantum mai mult decat dublu față de funcția cu grad superior (ofițer de poliție judiciară).

Punctul de vedere transmis Ministerului Justiției conține propuneri de modificare și completare a proiectului de lege, acestea vizând, printre altele, valorificarea activității ce depășește 25 de ani (vechimea în funcție), creșterea diferențelor salariale între diferitele grade profesionale (care potrivit proiectului de lege analizat sunt aproape simbolice), diferențierea între salarizarea aferentă funcțiilor de execuție și a celor de conducere, instituirea unor garanții împotriva diminuărilor anuale ale cuantumului drepturilor salariale ale personalului din sistemul judiciar, importanța deplasărilor în interes de serviciu în vederea efectuării actelor de urmărire penală în alte localități și salarizarea specialiştilor din Ministerul Public în raport cu vechimea în funcție și vechimea în muncă.

În concluzie, Ministerul Public arată prin punctul de vedere formulat, temeinic argumentat juridic, că, fără luarea în considerare a obiecțiilor formulate și a modificărilor propuse, prevederile din proiectul de lege menționat riscă să destabilizeze în mod grav și iremediabil sistemul judiciar, cu consecințe asupra funcționării însuși statului de drept”.

Sursa foto: Mediafax