Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de lege privind majorarea perioadei în care magistrații ieșiți la pensie se pot întoarce în sistem. Este vorba despre un proiect de lege inițiat de senatorii Rodica Cușnir și Grigore-Adrian Peiu din grupul PACE.

Concret, cei doi au propus modificarea alin. 2 al art. 216 din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, astfel încât perioada în care magistrații aflați la pensie să fie reîncadrați în sistem să fie extinsă de la 3 ani la 6 ani.

Totodata, cei doi senatori propuneau și scăderea cuantumului din pensia încasata de magistrați pe durata reîncadrării de la 85% din pensie la 75% din pensie.

Forma actuală a alin. 2 al art. 216 din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor:

„(2) Reîncadrarea în funcția de judecător sau procuror a foștilor judecători sau procurori eliberați din funcție prin pensionare se face fără concurs la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional avut la data pensionării. Reîncadrarea se face numai la instanțe sau parchete care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective și numai dacă judecătorul sau procurorul a fost eliberat din funcție prin pensionare în ultimii 3 ani anterior reîncadrării. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%. Prevederile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător și celuilalt personal prevăzut la alin. (1)”.

Forma modificată a alin. 2 al art. 216 din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, propusă în proiectul de lege (vezi facsimil 1):

„Reîncadrarea în funcția de judecător sau procuror a foștilor judecători sau procurori eliberați din funcție prin pensionare se face fără concurs la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional avut la data pensionării. Reîncadrarea se face numai la instanțe sau parchete care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective și numai dacă judecătorul sau procurorul a fost eliberat din funcție prin pensionare în ultimii 6 ani anterior reîncadrării. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 75%. Prevederile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător și celuilalt personal prevăzut la alin. (1)”.

CSM explică de ce modificările pot afecta instanțele și parchetele

Proiectul de lege a fost avizat negativ de Plenul CSM prin Hotărârea nr. 109 din 9 iulie 2026, publicată recent pe site-ul Consiliului condus de judecătorul Liviu Odagiu (foto).

Membrii CSM arată că o majorare la șase ani a termenului de reîncadrare este inportună, în condițiile în care după trecerea a mai mult de trei ani de la momentul eliberării din funcție există riscul diminuării cunoștințelor.

De asemenea, prin extinderea la șase ani a perioadei în care magistrații pensionari pot fi reîncadrați ar face ca măsură să își piardă din caracterul excepțional și să afecteze inclusiv activitatea instanțelor și parchetelor.

Redăm un fragment din hotărârea Plenului CSM de avizare negativă a proiectului de lege (documentul este atașat integral la finalul articolului):

„Reglementarea în vigoare, care permite reîncadrarea în termen de cel mult 3 ani de la data eliberării din funcție prin pensionare, realizează un echilibru rezonabil între necesitatea valorificării experienței profesionale a magistraților, magistraților-asistenți și a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor și interesul sistemului judiciar de a beneficia de personal care deține cunoștințe actualizate asupra evoluțiilor legislative, jurisprudențiale și doctrinare.

După o perioadă mai mare de 3 ani de la data eliberării din funcție prin pensionare, există un risc semnificativ ca nivelul de actualizare a cunoștințelor profesionale ale magistratului/magistratului-asistent/personalului de specialitate juridică asimiliat judecătorilor și procurorilor cu privire la modificările legislative, orientările recente ale instanțelor naționale și europene, precum și evoluția practicii judiciare și a doctrinei să fie diminuat și să nu mai corespundă exigențelor exercitării imediate a funcției. O asemenea situație este de natură să diminueze unul dintre principalele avantaje ale reîncadrării, respectiv posibilitatea integrării imediate și a exercitării atribuțiilor fără o perioadă de readaptare.

(...)

Totodată, extinderea perioadei de reîncadrare de la 3 ani la 6 ani diminuează caracterul excepțional al acestei măsuri.

(...)

De asemenea, în practică s-a constatat că mai mulți magistrați reîncadrați, în special cei care revin în activitate spre limita maximă a perioadei de 3 ani de la eliberarea din funcție prin pensionare, optează pentru o nouă eliberare din funcție după un interval relativ scurt de activitate, ceea ce generează dificultăți pentru instanțele și parchetele în care au fost reîncadrați și afectează stabilitatea schemelor de personal. Extinderea perioadei de eligibilitate pentru reîncadrare la 6 ani este susceptibilă să accentueze aceste efecte, întrucât ar permite revenirea în activitate a unor persoane aflate la o distanță și mai mare de momentul încetării funcției, pentru intervale de timp limitate, fără a oferi o soluție durabilă pentru deficitul de personal.

În plus, o perioada de 6 ani de la pensionare reduce predictibilitatea politicilor de resurse umane și poate afecta planificarea ocupării posturilor vacante. Posibilitatea revenirii în activitate după un interval atât de îndelungat poate întârzia adoptarea unor măsuri structurale privind recrutarea și promovarea magistraților, menținând dependența sistemului de soluții cu caracter provizoriu”.

Hotărârea Plenului CSM de avizare negativă a proiectului de lege privind extinderea de la trei la șase ani a perioadei în care magistrații aflați la pensie pot fi reîncadrați in sistem: