Oare ce interes are Guvernul demis al lui Ilie Bolojan (foto) în ceea ce privește judecătorul român care va face parte din Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)? Întrebarea se ridică având în vedere schimbarea procedurii de selecție a judecătorului român la CJUE, o schimbare făcută de Executiv în mare viteză, fără dezbatere publică și fără consultarea celor implicați în procedura de selecție.

Guvernul României a aprobat în 27 august 2026 Memorandumul cu tema „Aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”. O procedură care, așa cum Ministerul Justiției a precizat într-un comunicat de presă, „respectă, în ansamblu, tiparul după care s-au desfășurat procedura de selecție a judecătorului român la CJUE (2020) și procedura de selecție a judecătorului român la Tribunalul UE (2021)” și care „a fost concepută spre a fi echitabilă, riguroasă și transparentă”.

Practic, Ministerul Justiției anunța în respectivul comunicat schimbarea procedurii de selecție a judecătorului român la CJUE, dar nu explică în ce constă modificarea și cum diferă procedura nouă față de cea veche.

Grabă suspectă la Guvern și Ministerul Justiției

Mandatul actualului judecător român la CJUE, Octavia Spineanu-Matei, expiră în 6 octombrie 2027, statul român trebuind să transmită propunerea pentru noul judecător până la 30 noiembrie 2026. Viitorul judecător va fi numit pentru un mandat de șase ani, după evaluarea Comitetului prevăzut de art. 255 TFUE și acordul guvernelor statelor membre.

Așadar, până la termenul-limită la care trebuia făcută noua propunere mai sunt aproximativ trei luni. Ceea ce înseamnă că inclusiv în cazul în care se constata că este necesară schimbarea procedurii de selecție era timp destul ca aceasta să fie făcută de un Guvern cu puteri depline (care urmează să fie instalat în curând), pentru ca procedura să nu fie viciată din cauză adoptării ei de către un Executiv demis cu puteri limitate (aspect pe care îl vom aborda mai jos).

Cu toate acestea, Guvernul Bolojan și Ministerul Justiției s-au grăbit să schimbe procedura de selecție, surse avizate dezvăluind pentru Lumea Justiției că direcțiilor de specialitate li s-a cerut să lucreze intens pentru ca noua procedură să fie adoptată sub Guvernul Bolojan.

Rapid se vor derula lucrurile și în continuare, până la 16 septembrie 2026 urmând să fie convocată comisia de selecție a judecătorului român la CJUE. O comisie din care ar face parte ministrul de Externe din Guvernul Bolojan, Oana Țoiu, precum ministrul de Justiție din Guvernul Bolojan, Cătălin Predoiu.

Pe lângă aceștia, membri ai comisiei sunt doi judecători ICCJ (care însă nu vor mai fi desemnați de Colegiul de conducere al ICCJ, ci vor fi trași la sorți), un membru CSM desemnat de Plenul CSM, doi decani ai Barourilor (trași la sorți de Comisia Permanentă a UNBR), agentul guvernamental pentru CJUE, directorul Direcției afaceri europene și drepturile omului din cadrul Ministerului Justiției, precum și două cadre didactice de la facultățile de Drept din România.

Modificare doar cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe

Procedura de selecție a judecătorului român la CJUE nu doar că s-a făcut extrem de rapid, dar mai ales fără să fie consultați membrii comisiei care va propune viitorul judecător român la CJUE.

Astfel, Ministerul Justiției a precizat că proiectul de Memorandum pentru modificarea procedurii de selecție a judecătorului român la CJUE a fost elaborat „prin consultarea Ministerului Afacerilor Externe”.

În schimb, nu a avut loc nicio consultare cu CSM și Înalta Curte (deși din comisia de selecție fac parte doi judecători ICCJ și un membru CSM), și nici cu Uniunea Națională a Barourilor din România (deși din comisia de selecție fac parte doi decani). Or, să nu consulți reprezentanții profesiilor juridice într-o asemenea problemă este total în neregulă.

Probleme de legalitate

Pe lângă aspectele semnalate mai sus, trebuie pusă în discuție legalitatea modificării de către Guvernul demis al lui Ilie Bolojan a procedurii de selecție a judecătorului român la CJUE.

În rândul specialiștilor consultați de Lumea Justiției există opinii conform cărora procedura este supusă HG 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării / aprobării. Adică modificarea procedurii de selecție a judecătorului român la CJUE ar fi trebuit să fie pusă în transparență decizională și supusă dezbaterii. Asta întrucât deși avem de-a face oficial cu un Memorandum, în realitate vorbim despre un veritabil act administrativ, în condițiile în care stabilește modalitatea de acces la o funcție.

În plus, avem și problema constituționalității unui asemenea demers. Ne referim la faptul că Memorandumul pentru modificarea procedurii de selecție a judecătorului CJUE este unul dat de către un cabinet demis prin moțiune de cenzură, mandatul său încetând la 5 mai 2026. Or, art. 110 alin. (4) din Constituție prevede că un asemenea executiv îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, CCR stabilind cât se poate de clar prin Decizia nr. 885 din 17 august 2026 că un guvern demis nu poate promova politici noi. În acest sens, trebuie menționată precizarea CCR că un nou instrument de politică publică depășește sfera administrării treburilor publice, chiar într-un context în care exista un termen european apropiat și riscul afectării unor obligații asumate de România.

Iar modificarea procedurii de selecție a judecătorului român la CJUE nu poate fi nicidecum încadrată, din punctul nostru de vedere, la administrarea treburilor publice, atât cât îi este permis unui cabinet demis, așa cum este Guvernul Bolojan.

Cert este că în prezent avem următoarea situație:

- Guvernul Bolojan a modificat fără consultare, fără dezbatere și extrem de rapid procedura pentru selecția într-o funcție de importanță deosebită;

- Guvernul Bolojan a modificat procedura de selecție a judecătorului român la CJUE cu depășirea limitelor constituționale.

Omul grupării Bolojan-USR la CJUE

De ce s-au întâmplat toate acestea? Surse avizate au dezvăluit pentru Lumea Justiției că întreaga operațiune nu ar avea decât un singur scop: trimiterea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unui personaj afiliat taberei Bolojan-USR, care să susțină decizii ale Curții toxice pentru România, în sensul celor luate în ultimii ani, când s-a încercat impunerea nelegală a dreptului european în fața Constituției României, doar ca drepturi precum prescripția să nu fie respectate, iar politica de teroare de genul Binomului DNA-SRI să fie reinstaurată.

* Noua procedură de selecție a judecătorului român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)