Dacă măsurile luate de Guvernul României care privesc statutul magistraților afectează percepția de independență a justiției sau creează instrumente indirecte de control, atunci nu mai vorbim despre reforme, ci despre risc sistemic. Mesajul a fost transmis de șefa ICCJ Lia Savonea (foto dreapta) cu ocazia vizitei pe care delegația Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), condusă de președintele CEDO Mattias Guyomar (foto stânga), a făcut-o, miercuri, 13 mai 2026, la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, referindu-se la dezbaterile actuale privind reformele pregătite sau la modificările aduse statutului magistraţilor de către Guvern, inclusiv cele referitoare la pensiile de serviciu, șefa instanței supreme a precizat că acestea nu trebuie privite ca fiind simple chestiuni administrative, ci ca teste de rezistență pentru statul de drept.

De asemenea, reafirmând caracterul esențial și nenegociabil al independenței justiției într-un stat democratic și subliniind rolul fundamental al CEDO în protejarea valorilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și în menținerea garanțiilor fundamentale ale drepturilor și libertăților cetățenești, Savonea a subliniat că „eficiența nu poate înlocui libertatea, iar reforma nu poate justifica slăbirea garanțiilor fundamentale”.

La rândul său, judecătorul Mattias Guyomar, președinte al CEDO, a atras atenția că amenințările care se îndreaptă asupra independenței judiciare constituie amenințări asupra garanțiilor pentru justițiabili. În același timp însă, acesta a explicat că independența justiției înseamnă și responsabilitate, sistemul trebuind să dea socoteală pentru ceea ce face.

Altfel, cu ocazia vizitei la ICCJ, judecătorul român la CEDO Sebastian Rădulețu a ținut să menționeze că din analiza realizată la nivelul CEDO a reieșit că instanțele române aplică corespunzător jurisprudența instanței europene, iar acest lucru constituie un element esențial în analiza admisibilității plângerilor. Mai exact, numărul de plângeri contra României la CEDO este în scădere, iar cele în care se constată existența unor încălcări sunt și mai puține.

Nu în ultimul rând, în cadrul dezbaterilor dedicate temei „Garanții privind independența justiției și jurisprudența CEDO”, judecătoarele Diana Tămagă – preşedinta Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, Oana Surdu – preşedinta Secţiei a II-a civile, Isabelle Tocan și Rodica Aida Popa din cadrul Secţiei penale au pus în discuție o serie de aspecte și probleme de interes referitoare la garanțiile independenței justiției, standardele dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și impactul acestora asupra sistemului judiciar național.

Redăm comunicatul ICCJ și imagini de la vizita delegației CEDO:

„Vizita domnului Mattias Guyomar, Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, la Înalta Curte de Casație și Justiție

La data de 13 mai 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a găzduit vizita oficială a delegației Curții Europene a Drepturilor Omului, condusă de onorabilul judecător Mattias Guyomar, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, din delegație făcând parte și domnul judecător Sebastian Rădulețu, reprezentantul României la CEDO, alături de domnul Abel Campos, grefier adjunct, și doamna Rachael Kondak, director de cabinet.

Vizita a inclus o întrevedere bilaterală între doamna judecător Lia Savonea, președintele instanței supreme, și onorabilul judecător Mattias Guyomar, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, urmată de o întâlnire cu judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În deschiderea reuniunii, doamna judecător Lia Savonea a salutat prezența președintelui Mattias Guyomar la întâlnirea cu judecătorii Înaltei Curți, subliniind că vine într-un moment în care reflecția asupra independenței justiției este mai necesară ca oricând, puterea judecătorească din România având nevoie de acest mesaj – că independența justiției este o prioritate europeană.

În continuare, a evidențiat faptul că încrederea cetățeanului în actul de justiție se întemeiază, în mod esențial, pe existența unei independențe reale a instanțelor judecătorești, subliniind că jurisprudența Curții Europene a consacrat independența justiției nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe o garanție concretă, reflectată în modalitatea de numire a judecătorilor, stabilitatea mandatului, protecția împotriva presiunilor externe și existența unor garanții materiale adecvate care să îi asigure autonomia.

Referindu-se la dezbaterile actuale privind reformele pregătite sau la modificările aduse statutului magistraţilor de către puterea executivă, inclusiv cele referitoare la pensiile de serviciu, președintele instanței supreme a arătat că acestea nu trebuie privite ca fiind simple chestiuni administrative. Ele sunt adevărate teste de rezistență pentru statul de drept. Dacă astfel de măsuri afectează percepția de independență sau creează instrumente indirecte de control, atunci nu mai vorbim despre reforme, ci despre risc sistemic.

Totodată, doamna judecător Lia Savonea a reafirmat caracterul esențial și nenegociabil al independenței justiției într-un stat democratic, subliniind rolul fundamental al Curții Europene a Drepturilor Omului în protejarea valorilor Convenției și în menținerea garanțiilor fundamentale ale drepturilor și libertăților cetățenești. 'Eficiența nu poate înlocui libertatea, iar reforma nu poate justifica slăbirea garanțiilor fundamentale', a mai spus preşedintele instanţei supreme.

La rândul său, domnul judecător Mattias Guyomar a evocat standardele și elementele cele mai importante care definesc conceptul de independență a justiției. În continuare, domnia sa a subliniat nevoia solidarității între judecători pentru susținere și ajutor reciproc în sprijinul statului de drept. Statul de drept face parte din patrimoniul comun, parte a ordinii juridice comune a Europei.

În fața unor atacuri politice în care fie se vorbește despre exces de putere, fie se invocă nevoia unor reforme, solidaritatea trebuie să se manifeste la nivel individual și instituțional. Protejarea efectivă a drepturilor judecătorilor garantează integritatea statului de drept.

Amenințările care se îndreaptă asupra independenței judiciare constituie amenințări asupra garanțiilor pentru justițiabili. Președintele Guyomar a subliniat că pentru a face față acestor amenințări trebuie să ne acomodăm unii cu alții la nivel instituțional. Pe de altă parte, a subliniat că independența justiției înseamnă și responsabilitate, respectiv capacitatea sistemului de a da socoteală pentru ceea ce face.

De asemenea, în cadrul alocuțiunii sale, domnul Sebastian Rădulețu, judecătorul român la CEDO, a evidențiat faptul că la nivelul CEDO a fost dezvoltat un mecanism procedural care evaluează modalitatea în care instanțele naționale reflecta în propriile lor hotărâri jurisprudența Curții. Din această analiză a reieșit că instanțele române aplică corespunzător jurisprudența instanței europene, iar acest lucru constituie un element esențial în analiza admisibilității plângerilor. Domnia sa a dorit să sublinieze că numărul de plângeri contra României la CEDO este în scădere, iar cele în care se constată existența unor încălcări sunt și mai puține.

În cadrul dezbaterilor dedicate temei 'Garanții privind independența justiției și jurisprudența CEDO', doamnele judecător Diana Tămagă, preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, Oana Surdu, preşedintele Secţiei a II-a civile, Isabelle Tocan și Rodica Aida Popa din cadrul Secţiei penale, au pus în discuție o serie de aspecte și probleme de interes referitoare la garanțiile independenței justiției, standardele dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și impactul acestora asupra sistemului judiciar național.

Această vizită confirmă angajamentul Înaltei Curți de a reprezenta un cadru de ocrotire a drepturilor consacrate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de a menține un dialog jurisdicțional constant cu instanța europeană pentru consolidarea statului de drept și asigurarea garanțiilor de acces la o instanță independentă în cadrul unor proceduri echitabile”.