A apărut cartea „Lebăda neagră de pe Neva”, coordonată de jurnalistul Romeo Couți – cunoscut pentru volumele „Lebăda neagră de pe Balaton” și „Lebăda neagră de pe Bosfor”. Lansarea a avut loc joi, 10 septembrie 2026, la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București. 

Volumul nu propune nici reabilitarea Rusiei, nici reluarea mecanică a discursului occidental despre Kremlin, ci o analiză a unei relații istorice complicate, în care se suprapun memoria, geopolitica, diplomația și războiul informațional.

Relația dintre România și Rusia este una dintre temele despre care se vorbește mult, dar se discută rareori fără prejudecăți, pasiuni sau clișee. Volumul „Lebăda Neagră de pe Neva” încearcă să iasă din această capcană. Cartea nu propune nici reabilitarea Rusiei, nici reluarea mecanică a discursului occidental despre Kremlin, ci o analiză a unei relații istorice complicate, în care se suprapun memoria, geopolitica, diplomația și războiul informațional.

Subtitlul volumului – „Rusia nu e departe, e în jurul nostru” – concentrează miza întregului demers. Rusia nu trebuie căutată doar la Moscova, în discursurile lui Vladimir Putin sau pe frontul din Ucraina. Influența sa poate fi identificată în rețele politice, în infrastructuri economice, în operațiuni informative, în nostalgii istorice și în alianțe regionale construite uneori dincolo de instituțiile oficiale.

Cartea urmărește relația româno-rusă pe mai multe niveluri. Pornește de la istorie, fără de care tensiunile prezentului nu pot fi înțelese, și ajunge la problemele de securitate ale României contemporane. Basarabia, Tezaurul României trimis la Moscova, ocupația sovietică, comunismul, războiul din Ucraina și scutul antirachetă de la Deveselu devin părți ale aceleiași confruntări între memorie și interes strategic.

Unul dintre punctele forte ale volumului este capitolul realizat împreună cu istoricul Ioan Scurtu, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România. În interviul intitulat „De la Tezaur la Deveselu. România și Rusia: istorie, memorie, vecinătate”, profesorul Ioan Scurtu oferă perspectiva istoricului asupra marilor dosare rămase nerezolvate. Prezența sa în calitate de contributor conferă consistență academică unei cărți care nu se limitează la actualitatea politică.

Volumul reunește însă mai multe voci și competențe. Istorici, diplomați, specialiști în spațiul rus, foști reprezentanți militari și experți în intelligence contribuie la construirea unei perspective plurale. Printre contributori se regăsesc Vasile Buga, Nikolai Morozov, Cristian Păunescu, Tudor Păcuraru, Dorin Cimpoeșu, Antoaneta Olteanu, Lucian Andone, Constantin Corneanu și Ioan Scurtu. Diversitatea acestora transformă cartea într-o dezbatere documentată, nu într-un rechizitoriu cu verdict stabilit dinainte.

Un capitol cu o miză aparte este cel dedicat „Triunghiului Budapesta–Moscova–București”. Autorul urmărește aici legăturile politice, economice și instituționale prin care interesele Kremlinului se pot intersecta cu politica regională a Ungariei și cu vulnerabilitățile României. Nu este lansată o teorie conspiraționistă, ci este analizată o infrastructură de influență: bani, fundații, presă, proprietăți, organizații și relații politice. Întrebarea incomodă este dacă România dispune de capacitatea și voința necesare pentru a înțelege aceste conexiuni înainte ca ele să producă efecte strategice.

Stilul cărții păstrează amprenta jurnalistului de investigație. Romeo Couți formulează întrebări directe, caută contradicțiile și refuză explicațiile comode. Uneori, succesiunea vocilor și a registrelor – istoric, diplomatic, militar și jurnalistic – solicită atenția cititorului. Tocmai această structură corală reprezintă însă unul dintre meritele volumului: Rusia este privită din unghiuri diferite, fără pretenția unui adevăr unic și definitiv.

„Lebăda Neagră de pe Neva” este o carte despre Rusia, dar mai ales despre România. Despre memoria sa selectivă, despre slăbiciunile sale instituționale și despre dificultatea de a-și construi o politică externă bazată pe propriile interese. Volumul avertizează că amenințarea rusă nu poate fi redusă la tancuri, rachete sau propagandă. Ea trebuie analizată și prin dependențe economice, complicități politice, rețele de influență și incapacitatea statului român de a anticipa.

Această carte nu cere cititorului să iubească sau să urască Rusia. Îi cere ceva mai dificil: să o înțeleagă. Pentru că, în geopolitică, necunoașterea nu protejează, iar tăcerea nu înseamnă neutralitate.

Dincolo de Putin. Dincolo de război. O carte despre trecutul care nu a trecut și despre o Rusie care nu este atât de departe pe cât am vrea să credem.

Lista contributorilor în ordine alfabetică:

Lucian Andone – fost diplomat, licențiat în istorie

Sorin Aparaschivei – istoric

Vasile Buga – fost diplomat, istoric 

Constantin Corneanu – istoric 

Dorin Cimpoeșu – fost diplomat, doctor în istorie, profesor în invățământul universitar

Alexandru Ghișa – fost diplomat, doctor în istorie, profesor asociat la Univesitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca 

Nikolai Morozov – jurnalist, corespondent in România al Agentiei de Presă TASS

Antoaneta Olteanu – profesor univ. dr. la Universitatea din București

Tudor Păcuraru – col. SRI (r)

Cristian Păunescu – istoric, consilier al Guvernatorului BNR

Ioan Scurtu – istoric și membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR)

Laurențiu Sfinteș – fost diplomat militar, ziarist

Cuprins:

NOSTALGII IMPERIALE ȘI REGALE 

De Alexandru Ghișa – fost diplomat, doctor în istorie, profesor asociat la Univesitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca 

IMPERIUL CARE REFUZĂ SĂ DEVINĂ ISTORIE: 

de Irinel Merlușcă – manager Editura Creator

PROLOG: „LEBEDELE NEGRE“ NU MAI SUNT EXCEPȚII

de Romeo Couți – jurnalist

Geneza unei trilogii construite în jurul ideii de „Lebădă Neagră” inspirate din conceptul lui Nassim Nicholas Taleb și simbolistica lebedei din imaginarul cultural european.

CAPITOLUL 1

LA POST ÎN RUSIA LUI PUTIN. MISIUNE DIPLOMATICĂ LA MOSCOVA

Interviu cu Laurențiu Sfinteș – fost diplomat militar, ziarist

Deschidem o ușă spre lumea discretă și rareori accesibilă adiplomației de la Moscova, văzută prin experiența directă a unui diplomat militar român. O incursiune într-un spațiu în care protocolul se întâlnește cu spionajul.

CAPITOLUL 2

MARTORI TĂCUȚI AI UNEI ISTORII ROSTITE ÎN ȘOAPTĂ. GORBACIOV ÎL CONSIDERA PE CEAUȘESCU AROGANT ȘI DESPOTIC

interviu cu Nikolai Morozov – jurnalist, corespondent în România al Agentiei de Presă TASS

O perspectivă rară asupra relației dintre București și Moscova în ultimii ani ai regimului Ceaușescu, văzută din interiorul lumii sovietice. O misterioaă poveste a unei serviete cu presupuse coduri ale regimului Ceaușescu. O mărturie directă a unui observator prins între două capital.

DIPLOMAȚIA TĂCERII 

Interviu cu Vasile Buga – fost diplomat, istoric 

O reconstrucție a unei lumi într-una dintre cele mai complicate perioade ale relațiilor româno-sovietice. Cum a ajuns relația cu Moscova pe muchie de cuțit? Cum și când a devenit distanțarea României de Moscova un drum fără întoarcere?

CAPITOLUL 3

ROMÂNIA ȘI RUSIA DUPĂ 1990: UN JOC ÎN ORB ÎN RELAȚIA CU MOSCOVA 

Interviu cu Constantin Corneanu – istoric 

România a intrat în noua ordine europeană fără o strategie coerentă față de Moscova, cu o diplomație săracă în specialiști și cu o înțelegere incompletă a transformărilor declanșate de perestroika și de prăbușirea Uniunii Sovietice. A avut România o strategie față de Rusia sau a înlocuit-o, vreme de trei decenii, cu reacții conjuncturale, fobii și aliniamente externe?

CAPITOLUL 4

TRIUNGHIUL BUDAPESTA – MOSCOVA – BUCUREȘTI

Interviu cu Lucian Andone – fost diplomat, licențiat în istorie

Una dintrecele mai sensibile dimensiuni ale influenței ruse în Europa Centrală: relația dintre Moscova și Budapesta. Propagandă, spionaj și vulnerabilitățile din interiorul NATO și UE. Capitolul lansează o întrebare esențială:este Ungaria doar partenerul pragmatic al Rusiei sau a devenit principala poartă de influență a Kremlinului în interiorul UE și NATO?

CAPITOLUL 5

TRIUNGHIUL BUCUREȘTI – MOSCOVA – CHIȘINĂU

Interviu cu Dorin Cimpoeșu – fost diplomat, doctor în istorie, profesor în invățământul universitar

Relația dintre România și Republica Moldova marcată de o contradicție: o puternică apropiere simbolică, dar o strategie deseori ambiguă și insuficient articulată. Dosarul moldovean analizat dincolo de clișeele unioniste sau geopolitice. Ambiguitățile Bucureștiului, influența persistentă a Moscovei, rolul Budapestei în ecuațiile regionale și schimbarea radicală produsă de războiul din Ucraina. 

CAPITOLUL 6

TRIUNGHIUL MOSCOVA – BUDAPESTA – TRANSILVANIA

Interviu cu Tudor Păcuraru – col SRI (r)

Implicarea Uniunii Sovietice în evenimentele din martie 1990 de la Târgu Mureș, mecanismele prin care falia etnică a fost exploatată și vulnerabilitatea unui stat român abia ieșit din Revoluție. 

CAPITOLUL 7

CULTURA RUSĂ ÎNTRE FRICĂ, PROPAGANDĂ ȘI TĂCEREA ROMÂNIEI

Interviu cu Antoaneta Olteanu – profesor univ. dr. Universitatea din București

Relația culturală dintre România și Rusia, privită însă dincolo de tensiunile politice și de reflexele ultimelor decenii. Într-un climat dominat de suspiciune, simplul interes pentru cultura rusă riscă să fie interpretat drept simpatie politică.

CAPITOLUL 8

DE LA TEZAUR LA DEVESELU. ROMÂNIA ȘI RUSIA: ISTORIE, MEMORIE, VECINĂTATE 

Interviu cu Ioan Scurtu – istoric și membru al AOSR 

De la aurul trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial până la scutul antirachetă de la Deveselu. Basarabia și Tezaurul României rămân marile dosare istorice nerezolvate.

INTERNAȚIONALIZAREA UNEI PROBLEME ISTORICE

Interviu cu Cristian Păunescu – istoric, consilier al Guvernatorului BNR 

Dosarul Tezaurului României de la Moscova într-o abordare nouă, din registrul unei dispute bilaterale într-unul european și internațional.Mai poate România să-și recupereze Tezaurul de la Moscova?

CAPITOLUL 9

ROMÂNIA VERSUS RUSIA: EVITARE STRATEGICĂ SAU CAPITULARE TĂCUTĂ?

Interviu cu Tudor Păcuraru – col SRI(r)

România a ales deliberat evitarea strategică a Rusiei sau absența unui dialog coerent ascunde, de fapt, slăbiciunea propriilor instituții. Riscăm să pierdem teren nu pentru că adversarul este invincibil, ci pentru că propriile nostre vulnerabilități rămân insuficient asumate?

CAPITOLUL 10

ZONA CREPUSCULARĂ DIN BĂTĂLIA CU KGB. CONTRACARAREA (ULTERIOR ANULUI 1958) PROPAGANDEI SOVIETICE ÎN ȘTIINȚĂ, ISTORIE ȘI CULTURĂ. SCOPURI SECRETE ALE UNOR EXPEDIȚII ȘTIINȚIFICE ORGANIZATE ÎN ROMÂNIA

de Sorin Aparaschivei – istoric

Capitol preluat din volumul „România contra Imperiului Sovietic (23 august 1944 – decembrie 1989). UM 0110: contraspionaj anti-KGB/GRU” semnat de Sorin Aparaschivei.

EPILOG 

UNEORI, LEBĂDA NEAGRĂ E CHIAR O TĂCERE 

de Romeo Couți – jurnalist 

15 întrebări adresate președintelui Vladimir Putin despre relațiile româno-ruse după 1989 rămase fără răspuns. Acestea pot fi foarte bine să fie adresate și României. Într-o epocă în care marile puteri aleg tot mai atent când și cui răspund, miza jurnalismului rămâne aceeași: să continue să pună întrebările.