Magistrații, grefierii și personalul auxiliar din justiție vor fi puternic afectați de noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice (legea salarizării unitare) gândită de Ministerul Muncii condus de Dragoș Pîslaru (foto stânga, alături de Ilie Bolojan). Asta întrucât coeficienții de salarizare pentru Justiție au scăzut, pe lângă diminuarea valorii de referință la 4.000 lei.

Concret, în ultimul proiect al legii privind salarizarea unitară (atașat la finalul articolului) coeficienții la categoria Justiție sunt mai mici (vezi facsimil 1) decât cei din varianta proiectului de lege publicată în primăvara acestui an (vezi facsimil 2).

Coeficienții de salarizare pentru Justitie din ultimul proiect de lege privind salarizarea unitară:

Coeficienții de salarizare pentru Justitie din proiectul de lege privind salarizarea unitară apărut în aprilie 2026:

Salarii mai mici cu câteva mii lei

Potrivit calculelor apărute în publicațiile de specialitate economică, prin aplicarea noilor coeficienți salariile magistraților vor fi mai mici cu câteva mii lei decât în prezent. Spre exemplu, un judecător ICCJ va lua cu aproape 4.000 lei mai puțin, iar un judecător stagiar cu aproape 2.500 lei mai puțin. În acest sens, publicația profit.ro scrie că: „Pe baza acestei formule, un judecător cu grad de ICCJ cu o vechime de peste 20 de ani, de exemplu, va avea un salariu de bază lunar de 22.050 lei (în loc de 25.950 lei), în timp ce un judecător stagiar va porni la drum cu un salariu de bază de 11.040 lei (în loc de 13.537 lei)”.

Totodată, așa cum CSM atrăgea atenția în urmă cu câteva zile, acești noi coeficienți vor face ca președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, să fie poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului.

De asemenea, un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, un coeficient de salarizare inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București.

Totodată, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat salarial sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori.

„Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.

Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului. Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii și chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50.

O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești.

Dezechilibrul este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar. Un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei – 6,50 – și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București – 6,00. Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35.

La această poziționare inferioară prin coeficienți se adaugă faptul că magistratura se numără printre puținele domenii în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cum se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă. Cu titlu de exemplu, prin aplicarea doar a unuia dintre aceste sporuri (cel de 40% prevăzut la art. 16 alin. (5) din proiectul de lege), cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați”, explica CSM.

* Citiți cel mai nou proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, reglementările specifice personalului din sistemul justiţiei și tabelele cu coeficienții salariali pentru fiecare familie ocupațională