Existența unor restanțe și întârzieri în soluționarea cauzelor nu atrage automat sancționarea disciplinară a magistratului aflat în această situație. Asta întrucât nu întodeauna repectivele întârzieri sunt cauzate de modul în care magistratul își desfășoară activitatea. Acesta este cazul judecătoarei Elena Olteanu de la Judecătoria Slobozia.

Secția pentru judecători a CSM a dispus miercuri, 4 februarie 2026, respingerea acțiunii disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară față de Elena Olteanu, acuzată de comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. g) teza I din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, constând în “nerespectarea in mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor”. Potrivit Inspecției Judiciare, Olteanu ar fi acordat termene de judecată îndelungate în dosarele pe care le soluționează, mai exact 1-2 termene pe an, aspect ce reprezintă deficiențe în activitatea judecătoarei, cu consecințe negative asupra duratei rezonabile a procesului.

Judecătorii din CSM au stabilit – prin Hotărârea nr. 1J din 4 februarie 2026 – că într-adevăr Elena Olteanu are întârzieri în soluționarea cauzelor, dar acest lucru nu i se poate imputa. Fapta se circumscrie unei culpe scuzabile, arata Secția pentru judecători a CSM, având în vedere că judecătoarea Olteanu a înregistrat un volum de muncă considerabil, depăşind cu mult atât media înregistrată la nivelul instanței, cât şi media înregistrată la nivel național, exercitând atât atribuții specifice funcției de preşedinte al instanței, cât şi alte atribuții extrajudiciare.

Redăm informarea CSM:

„Informare referitoare la soluţia pronunţată de Secţia pentru judecători în materie disciplinară în ședinţa din data de 4 februarie 2026

Prin hotărârea nr. 1J pronunţată la data de 4 februarie 2026 Secția pentru judecători în materie disciplinară a respins acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva doamnei Olteanu Elena - judecător în cadrul Judecătoriei Slobozia pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit.g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ca neîntemeiată.

În esență, pentru a pronunța această soluție, Secția a reținut că fapta imputată doamnei judecător prin acțiunea disciplinară, respectiv încălcarea dispozițiilor legale care reglementează soluționarea cu celeritate a cauzelor prin acordarea unor termene de judecată la intervale mari de timp, se circumscrie unei culpe scuzabile, aspectele invocate în apărare fiind de natură a înlătura răspunderea disciplinară în circumstanţele concrete ale cauzei.

Astfel, în considerarea elementelor care definesc conținutul acestei abateri disciplinare se impune a fi avută în vedere îndeplinirea cumulativă atât a condiției încălcării în mod imputabil din partea judecătorului a dispozițiilor ce prevăd soluționarea cu celeritate a cauzelor, cât şi a caracterului repetat al acestei încălcări.

În lipsa unor criterii prevăzute de lege în funcție de care să se stabilească caracterul imputabil al nerespectării dispozițiilor legale referitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor, se vor avea în vedere toate aspectele care țin de activitatea profesională desfăşurată de judecător în perioada de referință şi în raport de care să se constate, în concret, dacă această conduita este sau nu imputabilă acestuia, respectiv durata efectivă a procedurii judiciare, complexitatea cauzelor, numărul total de dosare repartizate spre soluționare judecătorului, îndeplinirea unor atribuții extrajudiciare, volumul de activitate, precum şi împrejurările obiective, externe voinței judecătorului, precum scheme insuficiente de personal, suficiența sau insuficiența mijloacelor materiale, cauzele personale etc.

Totodată, exercitarea în mod eficient a atribuțiilor prevăzute de lege în sarcina judecătorului presupune nu numai o obligație din partea acestuia din urmă, ci şi o obligație corelativă a statului de creare a condițiilor de muncă adecvate.

În acord cu Recomandarea nr. 94 (12) a Comitetului de Miniştri către statele membre privind independența, eficiența şi rolul judecătorilor, adoptată la 13.10.1994, Secția a apreciat că îmbunătățirea eficienței justiției nu poate fi concepută în lipsa unor condiții de muncă în cadrul instanțelor, astfel încât judecătorii să lucreze în mod eficient pentru a-şi putea duce la îndeplinire responsabilitățile judiciare.

În cauza de față, din datele statistice depuse la dosar a rezultat că, în perioada de referință, doamna judecător Olteanu Elena a înregistrat un volum de muncă considerabil, depăşind cu mult atât media înregistrată la nivelul instanței, cât şi media înregistrată la nivel național, exercitând atât atribuții specifice funcției de preşedinte al instanței, cât şi alte atribuții extrajudiciare.

Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că activitatea judecătorului nu se limitează doar la participarea la şedințele de judecată, ci o mare parte a timpului de lucru este afectată studiului dosarelor din fiecare şedinţă, verificării şi semnării încheierilor de şedință din dosarele rulate, îndeplinirii atribuțiilor auxiliare, verificării actelor şi redactării hotărârilor pronunțate, îndeplinirii atribuțiilor de serviciu administrative.

Relevant este şi faptul că Judecătoria Slobozia se situează printre primele judecătorii la nivel de țară ca şi grad de încărcare prin raportare la numărul de judecători în funcție (locul 6 din 175 de judecătorii, în anul 2024, având un volum de încărcare de aproximativ 2500 dosare pe judecător, față de media națională de aproximativ 1500 dosare pe judecător), această instanță funcționând de peste 2 ani cu o medie de aproximativ jumătate din locurile de judecători de pe schemă ocupate, iar de peste un an situația fiind similară şi în privința personalului auxiliar.

În contextul analizat, volumul foarte mare de muncă, complexitatea şi cazuistică diversă a dosarelor, exercitarea funcției de conducere în perioada de referință şi a activităților aferente specifice acesteia, insuficiența resurselor umane atât la nivelul judecătorilor, cât şi a personalului auxiliar, fluctuațiile de personal constituie împrejurări obiective exoneratoare de răspundere disciplinară şi care au drept consecință înlăturarea caracterului imputabil al faptei reținute în sarcina doamnei judecător Olteanu Elena prin acțiunea disciplinară.

În concluzie, Secţia a reţinut că nu sunt întrunite cumulativ elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art.271 lit. g) teza I din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Hotărârea pronunțată de Secția pentru judecători în materie disciplinară nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție-Completul de 5 judecători în termen de 15 zile de la comunicare”.