Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au emis 8156 de mandate de interceptare, in perioada 2005-2008, numai in baza Legii sigurantei nationale. Desi mandatele de interceptare au fost solicitate de procurorii Parchetului Inaltei Curti (Parchetul General), pentru a fi utilizate in instrumentarea unor dosare penale, oficialii Ministerului Public ne-au raspuns ca nu au o evidenta nici a mandatelor solicitate, nici a rezultatelor pe care le-au obtinut in dosarele penale, urmare a utilizarii informatiilor stranse in urma interceptarilor.

Parchetul Inaltei Curti si-a motivat refuzul de a raspunde intrebarilor adresate de Lumeajustitiei.ro prin lipsa de competenta in a tine o evidenta a acestora. Printr-un calcul simplu, insa, o medie de 2000 de autorizatii de interceptare pe an presupune cel putin 100 de dosare in care 10 persoane au avut cel putin doua telefoane puse sub urmarire, stiut fiind ca un mandat se da pentru un telefon. Deci, daca au fost atatea dosare pe an, in care s-a cerut interceptarea pe Legea Sigurantei Nationale, atunci unde sunt si rechizitoriile care sa priveasca infractiuni cuprinse in aceasta lege? E clar ca s-au tocat o gramada de bani pe astfel de ascultari si, mai mult, in cazul in care s-au dat solutii de neincepere a urmaririi sau de scoatere de sub urmarire, opinia publica nu are cum sa afle cine si de ce a fost urmarit. Evident ca in acest context ne vine in minte raspunsul Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi (foto), care a explicat ca se asculta telefoane pentru a se afla parerea cetatenilor despre institutiile statului. Mai rau ca-n timpul lui Ceasca!

Inalta Curte a emis in medie 2.000 de mandate pe an

Intrebati care este numarul de mandate de interceptare emise de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie pe legea sigurantei nationale, in perioada 2005-2008, reprezentantii instantei supreme au transmis Lumeajustitiei.ro ca judecatorii anume desemnati de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie au emis 8156 de mandate de interceptare, din care in anul 2005 au fost emise 1554 de mandate, in 2006 au fost emise 2392 de mandate, in 2007 -1985 de mandate, iar in 2008 au fost emise 2225 de mandate de interceptare pe siguranta nationala.

In prezent, la Inalta Curte, mandatele de interceptare se dau de patru judecatori anume desemnati: Anton Pandrea, Iulian Dragomir, Georgeta Barbalata si Rodica Aida Popa.

De asemenea, reprezentantii Inaltei Curti au precizat ca presedintele instantei supreme nu a emis niciun mandat de interceptare pe legea sigurantei nationale, desemnand insa judecatori ai aceleiasi instante in acest scop.

Parchetul Inaltei Curti sustine ca nu are o evidenta a mandatelor

Daca magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au raspuns fara retineri la intrebarile Lumeajustitiei.ro despre mandatele de interceptare pe legea sigurantei nationale, reprezentantii Parchetului Inaltei Curti au sustinut ca nu ne pot furniza nicio informatie despre numarul mandatelor cerute sau despre rezultatele obtinute in dosare penale, urmare a utilizarii informatiilor rezultate din interceptari, pe motiv ca nu e atributia lor sa aiba o asemenea evidenta.

Amintim ca am intrebat Parchetul Inaltei Curti care este numarul de solicitari adresate de catre organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale Procurorului General al Romaniei pentru autorizarea interceptarii si inregistrarii comunicatiilor, care este numarul de solicitari transmise de catre Procurorul General pentru autorizarea activitatilor propuse si numarul persoanelor cuprinse in aceste solicitari, dar si cate din mandatele emise de catre judecatorii ICCJ se regasesc in dosare penale privind infractiuni la legea sigurantei nationale, instrumentate de catre Parchetul General prin structurile specializate. Raspunsul Parchetului General a venit dupa cateva zile de la momentul adresarii intrebarilor: “Toate cele 3 puncte ale cererii dumneavoastra vizeaza informatii de competenta unei alte institutii. Astfel, nu pot forma obiectul unei analize a institutiei noastre aspecte ce vizeaza atributiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materia mandatelor pe siguranta nationala”. Cu alte cuvinte, Parchetul Inaltei Curti solicita mandatele de interceptare pe legea sigurantei nationale, se foloseste de acestea in instrumentarea dosarelor penale, dar nu poate nici sa le tina evidenta, nici sa le stabileasca eficienta. Curat murdar!