Lumea Justiției prezintă sesizarea trimisă marți, 12 mai 2026, de către Avocatul Poporului Renate Weber (foto) la Curtea Constituțională a României împotriva Ordonanței de Urgență nr. 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative. 

Este vorba despre ordonanța care, sub pretextul înzestrării armatei prin programul SAFE, permite statului să facă mai ușor exproprieri – inclusiv de la firme aflate în faliment. Singura condiție este ca Guvernul să emită o hotărâre prin care să desemneze aceste firme ca fiind „de interes strategic”.

La rândul ei, pe lângă motivul de neconstituționalitate evident (interdicția ca un cabinet demis prin moțiune de cenzură să mai emită ordonanțe), Renate Weber acuză și încălcarea dreptului la proprietate, în sensul că OUG 38/2026 permite exproprieri prin emiterea unei simple HG, iar nu prin lege, așa cum impune Constituția (având în vedere că dreptul la proprietate este unul fundamental). Situația este cu atât mai revoltătoare, cu cât sunt luate la țintă inclusiv companiile aflate în faliment, subliniază Weber.

În afară de argumentele de mai sus, AVP reclamă emiterea ordonanței fără ca regimul lui Ilie Bolojan să solicite avizul de la Consiliul Legislativ.

Redăm principalele pasaje din sesizarea trimisă la CCR:

„1. Încălcarea obligației constituționale de solicitare a avizului Consiliului Legislativ și nerespectarea interdicției constituționale privind emiterea ordonanțelor de către un Guvern demis (...)

În data de 5 mai 2026, Guvernul a fost demis ca urmare a retragerii încrederii acordate, prin adoptarea moțiunii de cenzură. Astfel, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 05 mai 2026, a fost publicată Moțiunea de Cenzură MC.1. STOP "Planului Bolojan" de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului, care a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 5 mai 2026, în condițiile art. 67, art. 110 alin. (2) şi art. 113 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Astfel, în cazul unui Guvern demis, devin incidente prevederile art. 110 alin. (4) din Constituţia României, în aplicarea cărora Guvernul al cărui mandat a încetat ca urmare a retragerii de către Parlament a încrederii acordate îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern. Totodată, norma constituțională este explicitată la nivelul legislației primare prin dispozițiile art. 37 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care stabilesc expres că: "În cazul încetării mandatului său, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sauordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege".

Cu toate acestea, în data de 8 mai 2026 a fost publicată pe site-ul Guvernului Informația de presă privind actele normative adoptate în ședința extraordinară din 8 mai 2026 și pentru care Guvernul a luat act de avize emise pentru acte normative adoptate anterior, care face referire la Ordonanţa de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative. (...)

În acest punct al analizei, relevant este faptul că, în aceeași zi, data de 8 mai 2026, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 393 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026, în ultima variantă supusă aprobării Consiliului Legislativ, deși Guvernul susține că acest act normativ ar fi fost adoptat în şedinţa din data de 4 mai 2026.

Faţă de toate aspectele prezentate, reținem că solicitarea avizului de către Secretariatul general al Guvernului şi înregistrarea avizului la Consiliul Legislativ, pentru cea de doua variantă a proiectului de ordonanță de urgență, s-a realizat în data de 5 mai 2026, ceea ce demonstrează că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a fost adoptată în intervalul 5 mai 2026-8 mai 2026 de un Guvern care nu mai avea competența de a emite ordonanţe de urgență și că nu a fost respectată obligația constituțională de a solicita, anterior adoptării noii forme a actului normativ, un nou aviz Consiliului Legislativ.

Avocatul Poporului învederează că efectul juridic al moțiunii de cenzură adoptate în condițiile art. 113 din Constituția României, republicată, este de natură să restrângă exercitarea de către Guvern a prerogativelor sale constituționale exclusiv la sfera administrării treburilor curente, excluzând în mod categoric orice competență de legiferare. Apreciem că transmiterea ordonanței de urgență către Parlament, precum şi publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României reprezintă acte juridice prin care se finalizează un proces normativ de natură constituțională, și anume legiferarea delegată reglementată de art. 115 din Constituţie. Ca atare, acestea nu pot fi calificate drept acte de administrare curentă în sensul şi în spiritul art. 110 alin. (4) din Legea fundamentală. În acest sens, sunt dispozițiile art. 11 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, conform cărora "În vederea intrării lor în vigoare, legile şi celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I." Publicarea actului normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I, constituie o etapă distinctă și obligatorie a procesului de legiferare, condiție sine qua non a intrării în vigoare și, implicit, a existenței juridice a actului.

Însăşi Constituţia României stabileşte, la art. 115 alin. (5), că ordonanța de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Or, Secretariatul General al Guvernului a transmis Parlamentului proiectul Ordonanței de urgență nr. 38/2026, în original, în data de 8 mai 2026, fiind înregistrată la Biroul permanent al Senatului sub nr. 288 din 8 mai 2026. (...)

2. Nerespectarea ordinii de sesizare a camerelor prevăzute de art. 75 din Legea fundamentală (...)

Din examinarea conținutului normativ al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 observăm că aceasta vizează, în principal, regimul juridic general al proprietății, prin modificarea Legii nr. 255/2010, în scopul creării cadrului legal pentru realizarea lucrărilor de interes public naţional necesare realizării unor investiții în domeniul securității naţionale, ceea ce atrage necesitatea aprobării acesteia prin lege organică şi, implicit, aplicarea ordinii de sesizare reglementată de art. 75 alin. (1) din Constituție. În aceste condiții, Secretariatul general al Guvernului trebuia să supună proiectul de lege privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026, spre dezbatere, Camerei Deputaților, ca primă cameră sesizată. (...)

3. Încălcarea interdicției de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi sau libertăți

Având în vedere argumentele prezentate în cuprinsul prezentei excepții de neconstituționalitate, care demonstrează că reglementarea analizată afectează drepturile și libertățile fundamentale, sunt incidente prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la interdicţia de adoptare a ordonanțelor de urgență care antrenează consecințe negative în planul restrângerii exercițiului unor drepturi şi libertăți fundamentale. (...)

Aşa cum vom arăta în continuare, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 au fost dispuse măsuri legislative de natură a afecta în mod negativ drepturi şi libertăți care au un fundament constituţional.

Prin art. I pct. 5-7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026, care introduc alineatele (1^4), (2^1) şi (12) la art. 5 din Legea nr. 255/2010, sunt instituite mecanisme de trecere silită în proprietatea publică a statului atât a bunurilor mobile, cât și a celor imobile, prin includerea acestora în, coridorul de expropriere". Extinderea sferei exproprierii dincolo de bunurile imobile nu alterează natura juridică a operaţiunii, ci îi sporește gravitatea. Art. 115 alin. (6) din Constituție interzice în mod expres adoptarea de ordonanțe de urgență care afectează drepturile fundamentale. Dreptul de proprietate privată, garantat de art. 44 din Constituție, face parte din categoria drepturilor fundamentale, iar exproprierea reprezintă o formă de afectare a acestuia, constând în transferul forțat și definitiv al proprietății. Reglementarea unui asemenea mecanism prin ordonanță de urgență este, în consecință, neconstituțională prin ea însăşi, indiferent de justificarea invocată.

Art. II din acelaşi act normativ, prin completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2025, introduce mecanisme prin care activele funcționale pot trece în proprietatea privată a statului, afectând în mod direct dreptul de proprietate al persoanelor juridice declarate de interes strategic prin hotărâre a Guvernului, inclusiv al celor aflate în faliment, cu consecințe directe asupra creanţelor creditorilor. Avizul Consiliului Legislativ nr. 448/05.05.2026 reține expres acest viciu, constatând absența oricărei măsuri de protecție a creanţelor creditorilor societăților vizate.

În raport cu dispozițiile art. 53 coroborate cu art. 115 alin. (6) din Constituție, orice restrângere a exercițiului drepturilor sau libertăților fundamentale poate fi instituită exclusiv prin lege, ca act formal al Parlamentului”.

* Citiți aici întreaga obiecție de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului