Uniunea Națională a Barourilor din România a anunțat joi, 20 august 2026, că i-a admis avocatului Radu-Mihai Ursu (foto) din Baroul București solicitarea de apărare a reputației profesionale. 

Potrivit UNBR, nemulțumirea avocatului a fost provocată de o încheiere în care instanța punea la îndoială pregătirea profesională a avocatului pentru simplul fapt că acesta formulase o cerere în apărarea drepturilor și intereselor legitime ale clientului.

Iată comunicatul UNBR:

„Comisia Permanentă a UNBR admite cererea de apărare a reputației profesionale a avocatului Radu-Mihai Ursu

Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România a admis, prin Decizia nr. 519 din 17 iunie 2026, cererea de apărare a reputației profesionale formulată de avocatul Radu-Mihai Ursu, membru al Baroului București.

Cererea a fost formulată în legătură cu o serie de aprecieri și solicitări cuprinse într-o încheiere pronunțată de o instanță de judecată, referitoare atât la demersurile procesuale întreprinse de avocat în reprezentarea clientului, cât și la mandatul profesional al acestuia.

În urma analizei situației și având în vedere propunerea Baroului București de admitere a cererii, Comisia Permanentă a constatat că aprecierile prin care era pusă la îndoială pregătirea profesională a avocatului pentru faptul că a formulat o cerere în apărarea drepturilor și intereselor legitime ale clientului erau nejustificate și lipsite de relevanță pentru soluționarea cauzei.

Comisia Permanentă subliniază că existența unor interpretări și opinii diferite cu privire la aplicarea normelor de drept procesual reprezintă o realitate firească într-un sistem juridic și nu poate constitui, prin ea însăși, un motiv pentru formularea unor aprecieri de natură să afecteze reputația profesională a avocatului.

Mandatul profesional al avocatului nu poate fi pus sub semnul îndoielii în lipsa unor elemente concrete.

Un al doilea aspect analizat a privit punerea în discuție a mandatului profesional al avocatului și solicitarea, în acest context, a prezentării contractului de asistență juridică sau a unei împuterniciri avocațiale semnate de client.

Comisia Permanentă a reamintit că, potrivit Legii nr. 51/1995 și Statutului profesiei de avocat, actele întocmite de avocat pentru legitimarea față de terți a calității sale de reprezentant au forță probantă deplină până la înscrierea în fals. În cazul analizat, Comisia a constatat că împuternicirea avocațială era corect întocmită și că nu au fost identificate elemente concrete care să justifice suspiciuni asupra mandatului profesional.

Punerea sub semnul îndoielii a acestui mandat în asemenea condiții poate afecta reputația avocatului și încrederea în exercitarea profesiei. Contractul de asistență juridică și împuternicirea avocațială sunt acte profesionale expres reglementate de lege, iar respectarea valorii lor juridice și probatorii constituie o garanție atât pentru exercitarea profesiei de avocat, cât și pentru efectivitatea dreptului la apărare.

UNBR va continua să își exercite atribuția legală de apărare a reputației profesionale a avocaților, în condițiile prevăzute de lege și de Statutul profesiei”.

Redăm principalele pasaje din decizia Comisiei Permanente a UNBR:

„Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România, în ședința din 17 iunie 2026, în baza dispozițiilor art. 67 alin. (1) lit. a) și j) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a examinat cererea de apărare a reputației profesionale formulată de domnul avocat Radu-Mihai Ursu, din cadrul Baroului București.

1. STAREA DE FAPT

Domnul avocat Radu-Mihai Ursu, cu ocazia formulării unei cereri de reexaminare în condițiile prevăzute de art. 200 alin. (5) C.proc.civ., a formulat și o cerere de repunere în termen în raport de situația concretă reclamată.

Instanța de judecată învestită cu soluționarea cererii de reexaminare (Tribunalul București – Secția VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale) a reținut, în cuprinsul Încheierii prin care s-a soluționat cererea formulată, aspecte ce exced obiectului cererii, mai exact aceasta a criticat faptul că avocatul care este un profesionist a înțeles să formuleze și o cerere de repunere în termen, care nu poate fi primit.

De asemenea, se reține faptul că instanța de judecată a solicitat a se depune, în copie, contractul de asistență juridică ori împuternicirea avocațială semnată de client, punând în discuție validitatea mandatului acordat avocatului şi însăși existența existența acordului clientei pentru formularea și susținerea acțiunii, fiind ridicate suspiciuni cu privire la mandatul profesional şi la modalitatea de completare a împuternicirii avocațiale.

2. TEMEI DE DREPT

Potrivit art. 67 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 51/1995 republicată și modificată, Comisia permanentă a U.N.B.R. are următoarele atribuții: are obligația să apere reputația profesională a avocatului, la cererea acestuia, pe baza cercetărilor și a propunerilor înaintate de consiliul baroului din care face parte.

Potrivit art. 881 din Statutul Profesiei de Avocat, la cererea avocatului, Comisia permanentă a U.N.B.R. are obligația să apere reputația profesională a acestuia, dacă cercetările întreprinse şi propunerile înaintate de consiliul baroului din care face parte avocatul fundamentează acest demers.

3. PROCEDURA

În ședința Comisiei Permanente din 22.05.2026, s-a decis desemnarea unui avocat raportor în ce privește cererea formulată. S-a luat act de faptul că, Baroului București, prin consilierul raportor, propune admiterea solicitării de apărare a reputației profesionale a domnului avocat.

4. CONSTATĂRI

4.1. În ce privește mențiunile scrise din Încheierea prin care s-a soluționat cererea formulată

Apreciem că sunt vădit nejustificate și lipsite de interes pentru soluționarea cauzei astfel de considerente ale unei instanțe de judecată prin care este pusă la îndoială pregătirea profesională a avocatului pentru faptul că a înțeles să formuleze cereri în apărarea drepturilor și a intereselor legitime ale clientului pe care îl reprezintă. Faptul că există interpretări și opinii diferite cu privire aplicarea unor dispoziții de drept procesual civil constituie o normalitate în orice sistem juridic dintr-un stat de drept și nu justifică în niciun caz reținerea în cuprinsul hotărârilor judecătorești a unor astfel de considerente tendențioase.

4.2. În ce privește solicitarea instanței de a se depune, în copie, contractul de asistență juridică ori împuternicirea avocațială semnată de client

Solicitarea instanței de judecată contravine dispozițiilor din Legea nr. 51/1995 și Statului profesiei de avocat:

Art. 43 alin. (2) din Legea nr. 51/1995:

„Actele întocmite de avocat pentru ținerea evidențelor profesionale cerute de lege, precum și pentru legitimarea față de terți a calității de reprezentant au forța probantă deplină până la înscrierea în fals”.

Art. 239 din Statutul profesiei de avocat:

„(1) Înscrisurile întocmite de avocat pentru organizarea activităţii şi legitimarea sa faţă de terți au forţă probantă deplină până la înscrierea în fals; dacă nu s-a prevăzut altfel prin prezentul statut, acestea vor purta semnătura avocatului şi stampila formei de exercitare a profesiei în care îşi desfăşoară activitatea.

(2) Avocatul este obligat să ţină următoarele evidenţe:

a) contractele de asistenţă juridică;

b) registrul de evidenţă a contractelor de asistenţă juridică, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVII;

c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părţilor, conţinutul şi data actelor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. c) şi d) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XVIII;

d) registrul de înregistrare a activităţilor fiduciare, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. g) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XIX;

e) registrul de înregistrare a părţilor de interes, a părţilor sociale şi/sau a acţiunilor societăţilor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Lege, al cărui model este prezentat în anexa nr. XX.

(3) Au caracterul actelor prevăzute la alin. (1) şi următoarele înscrisuri întocmite de avocat:

a) împuternicirea avocaţială;

b) delegaţia de substituire;

c) contractul de colaborare;

d) contractul de salarizare în interiorul profesiei;

e) contractul de grupare a cabinetelor individuale”.

Verificând împuternicirea avocațială seria B nr. 9658957 / 2025 se concluzionează că aceasta este corect întocmită, în sensul că:

- sunt completate în mod corespunzător toate rubricile din cuprinsul împuternicirii avocațiale;

- este descris în mod detaliat obiectul mandatului primit de la client;

- sunt indicate în mod detaliat atât numărul cât și data încheierii contractului de asistență juridică (zi, lună, an);

- este indicată în mod detaliat data emiterii împuternicirii avocațiale (zi, lună, an);

- este indicată la rubrica dedicată clientului / reprezentantului din partea de jos stânga a împuternicirii avocațiale numele celui care a semnat contractul de asistență juridică și care coincide cu numele clientului menționat în partea introductivă a împuternicirii avocațiale. De asemenea, la aceeași rubrică se atestă de către avocat că datele indicate în cuprinsul împuternicirii avocațiale sunt "conf. CAJ", mai exact că acestea sunt conforme cu contractul de asistență juridică ale căror date de identificare (număr și dată de încheiere) sunt menționate în cuprinsul împuternicirii avocațiale la rubricile corespunzătoare.

- succesiunea datelor menționate în cuprinsul împuternicirii avocațiale este logică și nu ridică suspiciuni de orice fel. Așadar, mai întâi, s-a încheiat contractul de asistență juridică, ulterior, a fost emis actul atacat în justiție, iar, ulterior, s-a emis împuternicirea avocațială. Faptul că clientul a fost diligent și si-a angajat un avocat anterior emiterii actului atacat în justiție nu poate constitui o situație de fapt care să ridice suspiciuni cu privire la datele atestate de către avocat în cuprinsul împuternicirii avocațiale.

Punerea sub semnul îndoielii a mandatului profesional al avocatului în lipsa unor elemente concrete care să justifice o asemenea suspiciune şi în condițiile existenței unei împuterniciri avocațiale legal emise are aptitudinea de a afecta în mod direct percepția asupra probității, onestității şi conduitei profesionale a avocatului în raporturile sale cu instanța, cu clientul şi cu participanții la actul de justiție.

Reputația profesională a avocatului reprezintă un element esențial al exercitării profesiei, fiind construită prin încrederea acordată de clienți, instanțe şi autorități în autenticitatea actelor profesionale emise de avocat şi în respectarea obligațiilor legale şi deontologice asumate de acesta.

În profesia de avocat, contractul de asistență juridică şi împuternicirea avocațială nu reprezintă simple înscrisuri private lipsite de valoare probatorie, ci acte profesionale reglementate expres de lege, întocmite în exercitarea unei profesii liberale organizate şi protejate de lege. Minimizarea valorii juridice şi probatorii a acestor acte afectează nu doar persoana avocatului vizat, ci însăși încrederea publică în exercitarea profesiei de avocat și în garanțiile specifice dreptului la apărare”.

* Citiți aici întreaga Decizie UNBR 519/2026