Procurorul CSM Claudiu Sandu (foto) s-a dat din nou în spectacol luni, 2 februarie 2026. 

„Văru’ Săndel” și-a vărsat veninul pe Facebook pe toți judecătorii care îndrăznesc să pronunțe soluții de achitare în dosare sensibile (de corupție, de infracțiuni cu violență, de trafic de droguri etc.), procurorul catalogându-i pe acești judecători drept „Dumnezei” care nu răspund în fața nimănui, care nu respectă pe nimeni și care impun omerta în sistem, pedepsind pe oricine li se opune. Iar frenezia lui Sandu a mers până într-acolo, încât fostul vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii s-a întrebat dacă nu cumva sufletele unor asemenea judecători „vor arde în Iad pentru veșnicie”.

În aceeași postare (pe care Sandu o încheie cu o aluzie la șefa ICCJ Lia Savonea), cel care și-a câștigat renumele de „Monstrul procuraturii” – după ce a recunoscut nonșalant că a ținut un om cinci luni în arest înainte să-i dea clasare (click aici pentru a citi) – a comis și un pleonasm când și-a vărsat nervii pe judecătorii care au cutezat să salveze „înalți prelați” din „ghearele procurorilor”. (Potrivit Dexonline.ro, „prelat” înseamnă „înalt demnitar bisericesc”.)

Iată ieșirea mistică a procurorului CSM Claudiu Sandu:

„Dumnezeii

Suntem Dumnezei.

Nu răspundem în fața nimănui.

Nimeni nu ne poate pedepsi.     

Ne place asta.

Nu respectăm pe nimeni; doar alți Dumnezei ca noi.

Suntem Dumnezei peste lacrimile mamelor ce și-au pierdut copiii și așteaptă un gram de dreptate.

Peste victimele infracțiunilor violente care se întâlnesc cu călăii lor liberi pe stradă.

Peste disperarea părinților care văd traficanți oferindu-le copiilor droguri la intrarea în școală.

Peste corupția care domnește.

Peste hoția generalizată și încurajată.

Impunem omerta.

Cine nu înțelege trebuie pedepsit.

Întâi îi atragem atenția prietenește, eventual public.

Dacă nu se conformează, îl pedepsim.

Nu ne interesează adevărul, dreptatea.

Trebuie să controlăm totul.

Suntem Dumnezei.

O singură întrebare ne roade.

Oare sufletele noastre vor arde în Iad pentru veșnicie?

Pentru carierele pe care le-am distrus?              

Pentru viețile pe care le-am distrus dându-ne mana cu ticăloșii?

Pentru că ne-am bătut joc de oameni a căror singura dorință a fost să facă dreptate?

Pentru că i-am scuipat pe cei care așteptau de la noi dreptate?

Imposibil.

Nu am donat noi bani la biserici? Nu am fost smeriți la slujbe?

Nu am salvat din ghearele procurorilor înalți prelați?

În plus, trebuie să ne înțelegem cumva cu Sfântul Petru.

Ne-am înțeles noi cu guverne, oameni politici.

Trebuie să îl convingem să ne lase în rai.

Doar suntem Dumnezei.

Dar dacă nu reușim?

Dacă lui Dumnezeu îi plac oamenii cinstiți, muncitori, demni, onorabili, iubitori de adevăr și dreptate?

Dacă nu reușim să îl convingem?

Nu ne stresăm.

Îl sună.......”