Vicepreședintele UNBR Daniel Fenechiu (foto) a declarat vineri, 8 mai 2026, la Congresul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență, că Uniunea Națională a Barourilor din România pregătește înființarea Uniunii Profesiilor Juridice (UPJ), structură cu rol consultativ, inclusiv în procesul de legiferare. 

Scopul este, evident, susținerea intereselor profesiilor juridice în fața Guvernului și a Parlamentului în procesul de elaborare a proiectelor de legi – indiferent că vorbim despre avocați, practicieni în insolvență, notari, executori judecătorești etc., a explicat Fenechiu.

Redăm discursul avocatului Daniel Fenechiu de la Congresul UNPIR (vezi video):

„Nu pot să trag concluzii dure, că o să mă sancționați, fiind și practician în insolvență, chiar dacă suspendat. Mi-e teamă că mâine aș putea să nu mai fiu. Motiv pentru care o să încerc să vorbesc doar de bine, că așa am învățat: că dacă vorbești de bine în țara asta, întotdeauna îți va fi bine.

Lăsând gluma la o parte, vreau să vă salut în numele Uniunii Profesiilor Liberale. Mă bucur că în această profesie – al cărei membru suspendat sunt – există un foarte mare număr de avocați. Am auzit, din prezentarea domnului președinte (n.r. Cătălin-Andrei Dascăl, liderul UNPIR), că sunt 900 și ceva de avocați, 900 și ceva de experți contabili. Văd că domnul Șova e în minoritate, pentru că noi avem și juriștii în zona noastră. Dar, una peste alta, încercăm să colaborăm cele două profesii – avocați cu experții contabili – și n-am niciun dubiu că în cadrul UNPIR-ului oamenii lucrează foarte bine, împărtășesc experiența și produc bune practici.

N-aș vrea să merg mai departe fără să vă transmit salutul lui Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, care și-a dorit mult să fie astăzi aici. Însă un eveniment care avea loc la Vâlcea, care avea și o conferință, l-a obligat să fie prezent la Vâlcea. A spus: ‘Dacă tot ești tu acolo și ești vicepreședintele Uniunii, transmite-le un mesaj și de la mine! Mi-aș fi dorit să fiu prezent. Spune-le că sunt alături de ei și că la un eveniment viitor o să vin. Asigură-l pe domnul Dascăl de prietenia mea și dă un mesaj prietenos din partea Uniunii Naționale a Barourilor din România, mai ales că o mare parte din ei sunt avocați’. (...)

Văd o grămadă de oameni dragi, oameni cu care suntem în prim-planul activităților de promovare a profesiilor și vreau să vă spun că Uniunea Profesiilor Liberale chiar se bate pentru profesii, în maniera în care poate și în maniera în care profesiile colaborează.

Chiar pot să vă dau o veste bună: recent, la o întâlnire pe care am avut-o organizată de Uniunea Națională a Barourilor din România, împreună cu Comisia juridică din Senatul României, am stabilit ca să începem demersurile pentru înființarea unei Uniuni a Profesiilor Juridice. Domnul Dascăl are dreptate că uneori uităm practicienii în insolvență. (...) Din Uniunea Profesiilor Juridice ar urma să facă parte avocații, notarii publici, practicienii în insolvență și executorii judecătorești. Deci ne dorim ca să generăm această structură cu rol consultativ, inclusiv pe edictarea legislației, pentru că de foarte multe ori sunt o sumedenie de acte normative. Deși uneori Executivul nu are intenția să afecteze profesiile, efectele lor afectează profesiile. Şi atunci, în situația în care o să reușim să creem acest vehicul de analiză și de semnalizare pentru guvernanți (indiferent de culoarea politică), ei vor putea întotdeauna să vadă care este poziția profesiilor.

În plan european, în momentul de față, legislația pentru profesie este foarte mult relaxată și sunt o serie de recomandări europene care merg pe creșterea gradului de consultare a profesiilor în momentul în care se edictează legislație pentru profesii. Ca om în Comisia juridică (domnul Cazanciuc poate să confirme – cu domnia sa lucrez extrem de bine), am încercat ca întotdeauna să invităm profesiile atunci când a fost vorba de o problemă care viza profesiile. Însă, din păcate, sunt o serie de acte care au efecte prin ricoșeu, acte care n-ajung la Comisia juridică sau acte care reglementează altceva, dar își pun amprenta asupra profesiilor. (...)

Am reușit să aducem în formă finală o modificare a Codului penal pentru sancționarea mai dură a exercitării fără drept a unei profesii, unde, crescând limitele de pedeapsă, am ajuns în situația în care organele de urmărire penală și instanțele pot să-i sancționeze pe cei care, fără să fie medici, operează; fără să fie avocați, intră în sală; sau fără să fie notari publici, autentifică acte. Până acum, eram în situația în care nu puteam decât să obținem o despăgubire pe latură civilă, pentru că, pedeapsa fiind foarte mică, opera prescripția răspunderii întotdeauna și ajungeam doar la despăgubiri. Acum, crescând limita la cinci ani de zile, cred că avem un mijloc eficient de a lupta împotriva exercitării nelegale a unei profesii.

Separat de povestea asta, am reușit să venim cu o serie de reglementări care să aducă puțin mai multă claritate în mediul economic. Mă refer la înființarea societăţilor comerciale, la siguranța circuitului civil. În momentul de față, avem la Camera Deputaților (cameră decizională) proiectul în Comisia juridică.

Avem un proiect de lege care a trecut de Senat, a trecut și de Comisia juridică de la Cameră, care elimină incompatibilitatea unui avocat de a fi administrator într-o societate comercială. Argumentul esențial cu care am convins pe toată lumea să susțină proiectul a fost acela că dacă avocatul poate fi practician în insolvență și poate să administreze o societate aflată în dificultate, cu siguranță poate s-o administreze și în situația în care societatea nu este în dificultate. Poate, eventual, s-o aducă (asta cu titlu de glumă).

L-am auzit pe domnul președinte Dascăl cu o propunere interesantă: aceea ca avocații cu 10 ani în vechime să poată dobândi calitatea de practician în insolvență, pe cale de reciprocitate să se încerce o modificare similară și din legislația profesiei de avocat. Personal, nu dezavuez nicio formă de lărgire a manierelor de intrare în profesii. Însă pot să vă spun că e dificilă o asemenea modificare, în raport de faptul că și un judecător, dacă nu este la Înalta Curte de Casație și Justiție cu 30 de ani vechime, nu poate intra în profesia de avocat decât cu examen. Deci doar judecătorii care sunt la ICCJ şi la Curtea Constituțională. Cu siguranță, în sistemul de interacțiune al profesiilor, în momentul în care se va flexibiliza raportul dintre profesia de avocat și profesia de judecător sau procuror, cu siguranță se vor debloca o serie de posibilități de recunoaștere și de echivalare a unor lucruri. Pentru că, da, așa cum cred că un judecător cu 15 ani practică, cu 10 ani practică ar putea fi un foarte bun avocat, cred că și un avocat cu 15 ani practică ar putea fi un bun judecător, la fel un practician în insolvență și așa mai departe. Sunt câteva profesii în care se poate accede în continuare fără examen. Una este profesia de practician în insolvență cu 10 ani vechime. A doua este profesia de executor, unde ministrul poate numi.

Chiar și în profesia de notar public, legea îi conferă ministrului posibilitatea să numească un notar. Nu se mai întâmplă de foarte multă vreme, de la scandalul din 2004. (Cei care cunosc poate își mai amintesc.) Adică toți miniștrii au mers pe varianta să recunoască profesilor dreptul ca să verifice cunoștințele candidaților prin examen.

Una peste alta, cam astea au fost lucrurile care vin din zona profesională. Mă bucur că se lucrează la Codul insolvenței. Suntem parte la acest demers. Susținem. Pot să vă asigur că, în ceea ce mă privește, voi susține pozițiile UNPIR-ului, pentru că întotdeauna am mers pe am mers pe mâna profesiilor. Cred că nimeni nu este Dumnezeu, ca să ia decizii pentru altă profesie. Şi atunci, în momentul în care vii cu o reglementare care afectează profesia, este obligatoriu să ții cont de poziția profesiei, dacă vrei să acționezi așa cum acționează un om hotărât și responsabil.

În încheiere, vreau să vă spun că l am ascultat cu bucurie pe Robert, care a prezentat o serie de lucruri. (...) De ceva vreme, în Parlamentul României, în momentul în care s-a pus problema unei profesii, nu a fost niciodată o problemă de culoare politică. Adică niciodată nu am sesizat că un partid politic – oricare ar fi el – ar încerca să ne încurce în momentul când am încercat să facem niște lucruri pentru avocați, pentru executori, pentru notari, pentru practicieni, pentru medicii veterinari. N-am sesat nicio chestiune de acest gen. Faptul că pot exista diferențe de opinie, faptul că anumite autorități pot să vină cu anumite puncte de vedere care să nu ne placă, faptul că pot exista probleme între profesii (eu cu domnul Șova mai am polemici cu contabilii care depun acte la Registrul Comerțului), asta nu înseamnă că nu putem fi oameni civilizați și nu putem să ne strângem mâna. Dar fiecare încercăm să ne apărăm interesele profesionale – ceea ce cred că trebuie să facem fiecare la locul nostru.

Astea sunt lucrurile pe care eu, personal, mi-am dorit să vi le transmit. Vă doresc mult succes. E un eveniment frumos. Văd o serie de cunoscuți. În afara doamnei Bustea (pe care o felicit încă o dată) și a domnului fost președinte (pe care îl văd acolo), am încercat să nu încerc să identific pe cineva, pentru că întotdeauna îi superi pe cei pe care nu i-ai identificat. Și riscul să supăr mai mulți decât să-i fac să se bucure întotdeauna e mai mare. Mult succes și să ne dea Dumnezeu sănătate!”