O avocată încearcă să salveze judecătoriile din Urziceni (județul Ialomița) și Strehaia (județul Mehedinți), pe care le paște desființarea. 

După cum țineți minte, Consiliul Superior al Magistraturii a trimis în luna mai 2026 către Ministerul Justiției propunerea de desființare a celor două instanțe, precum și patru scenarii de reorganizare a circumscripțiilor: trei pentru Urziceni, una pentru Strehaia (click aici pentru a citi).

Ei bine, săptămâna trecută (vineri, 21 august 2026), CSM a publicat Hotărârea nr. 107 din 9 iulie 2026, prin care a respins plângerea prealabilă a avocatei Gheorghița Stoian (foto) din Baroul Mehedinți împotriva Hotărârii nr. 82 din 19 mai 2026 privind cele patru variante de lucru de mai sus.

Consiliul a respins plângerea petentei pentru un motiv mai puţin obişnuit – şi anume: faptul că Hotărârea 82/2026 nu este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/204, „neavând ca efect naşterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic”.

Iată argumentele Plenului CSM (vezi facsimil):

„Analizând plângerea prealabilă formulată în cauză, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că aceasta este inadmisibilă, fiind îndreptată împotriva unei hotărâri care nu se încadrează în noţiunea de ‘act administrativ’, în întelesul conferit acestei sintagme de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Astfel, potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, prealabil sesizării instanţei de contencios, persoana care se consideră vătămată într-un drept al såu ori într-un interes legitim printr-un act administrativ poate solicita autorităţii emitente revocarea în tot sau în parte a actului administrativ contestat.

În ceea ce priveşte noţiunea de act administrativ, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din actul normativ menționat, acesta este definit ca fiind ‘actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice’.

Din dispozițiile legale anterior enunţate, Plenul reţine că nu orice act unilateral emis de o autoritate publică constituie act administrativ, ci numai acela care a fost emis în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii şi care a avut ca efect naşterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic.

Or, analizând caracteristicile Hotărârii nr. 82/19.05.2026 prin prisma cerinţelor reglementate de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 referitoare la scopul şi efectele emiterii unui act administrativ, Plenul constată că aceasta nu se încadrează în categoria actelor administrative, neavând ca efect naşterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic.

Astfel, hotărârea criticată a avut ca obiect transmiterea unei sesizări către Ministerul Justiției în vederea rearondării temporare a localităților din circumscripția Judecătoriei Urziceni, respectiv din circumscripţia Judecătoriei Strehaia, precum şi în vederea demarării procedurii de desfiinţare a celor două judecătorii.

Aşadar, hotărârea în cauză se concretizează într-o simplă operaţiune administrativă, respectiv într-o etapă procedurală prealabilă şi obligatorie care stă la baza emiterii actelor producătoare de efecte juridice, şi anume, pe de o parte, hotărârea de guvern prin care se va dispune rearondarea localităților aferente judecătoriilor ce urmează a fi desființate, iar pe de altă parte, legea prin care va dispune desfiinţarea celor două instanţe.

Simpla împrejurare că hotărârea contestată a fost emisă de o autoritate publică în regim de putere publică, nu este suficientă în sine pentru a conduce la calificarea acesteia drept act administrativ în sensul legii contenciosului administrativ. O asemenea calificare presupune ca actul să producă efecte juridice proprii, directe și imediate, respectiv să dea naştere, să modifice sau să stingă raporturi juridice.

Or, astfel cum rezultă din conţinutul hotărârii criticate, aceasta se limitează la formularea unor propuneri cu privire la rearondarea temporară a unor localități din circumscripţia celor două judecătorii, respectiv la desfiinţarea acestora, fără a dispune în mod efectiv măsurile avute în vedere şi fără a determina, prin ea însăşi, vreo modificare a situaţiei juridice existente.

În consecinţă, efectele juridice urmărite prin hotărâre nu se produc ca urmare directă a adoptării acesteia, ci sunt condiţionate de intervenţia unor acte administrative sau normative ulterioare, pentru materializarea măsurilor propuse. In absenţa acestor acte juridice subsecvente, hotărârea contestată nu produce consecinţe juridice autonome, având doar caracter preparator în cadrul procedurii decizionale”.

Notă: Informațiile din această rubrică trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele făcând parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luați-le ca atare!