* Consiliul Superior al Magistraturii continuă demersurile pentru evitarea „colapsului sistemic al justiției din România”. CSM a transmis miercuri, 3 iunie 2026, al șaptelea apel din acest an către Guvern, prin care solicită adoptarea de urgență a unor măsuri cu legătură directă cu activitatea din instanțe și parchete.

Este vorba despre deblocarea concursurilor de admitere în magistratură, alocarea unor posturi de grefier și înființarea unor posturi de asistenți ai judecătorului.

Redăm cel mai nou apel al CSM:

„Al şaptelea apel adresat Guvernului României pentru adoptarea unor măsuri concrete care să evite subminarea puterii judecătoreşti în România

Consiliul Superior al Magistraturii se adresează public pentru a şaptea oară în cursul anului către Guvernul României şi Ministerul Justiţiei, solicitând adoptarea de măsuri concrete şi eficiente care să evite colapsul sistemic al justiţiei din România.

Astfel, Consiliul a solicitat din nou Prim-ministrului României şi Ministerului Justiţiei:

-deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură suspendate prin acte normative, în vederea diminuării deficitului naţional de judecători şi procurori;

-alocarea posturilor de grefier, având în vedere că sunt necesare 4874 de posturi, iar în 6 ani s-au promis măcar 600 de posturi şi nu s-a alocat niciun post;

-înfiinţarea posturilor de asistent al judecătorilor, fiind necesar un număr suplimentar de 712 posturi de asistenţi ai judecătorului pentru a asigura un raport optim de cel puţin 1 asistent al judecătorului la 3 judecători.

Puterea executivă destabilizează puterea judecătorească prin blocarea posibilităţii de recrutare a resursei necesare de personal

Ultimul concurs de admitere directă în magistratură a putut fi demarat potrivit legislaţiei în vigoare la data de 25 iulie 2024, în ultimii 2 ani fiind eliminată prin acte normative posibilitatea recrutării directe a judecătorilor. La nivelul instanţelor judecătoreşti, sunt vacante peste 800 de posturi de judecător, care includ şi posturile vacante din fondul de rezervă, deficitul de magistraţi apropiindu-se de procentul de 16%. Deşi la finalul lunii mai 2026 Plenul CSM a analizat situaţia gravă în care se află două judecătorii şi a comunicat că această situaţie a fost generată de politicile publice iresponsabile ale Guvernului României, până la acest moment nu a fost adoptat Memorandumul pentru deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură transmis de către Consiliu încă din data de 29 aprilie 2026, Guvernul refuzând în continuare avizarea acestuia. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană ca număr de dosare înregistrate pe rolul instanţelor, iar volumul de activitate este în creştere. Astfel, deja sunt înregistrate pe rolul instanţelor cu 11% mai multe cauze decât anul trecut în aceeaşi perioadă, fiind pe rol la acest moment aproximativ 2,4 milioane de dosare în toate fazele procesuale.

A şaptea solicitare CSM în cursul anului pentru alocarea posturilor de grefier şi înfiinţarea posturilor de asistenţi ai judecătorilor, demersurile anterioare ale Consiliului fiind ignorate de fiecare dată

În privinţa alocării posturilor de grefier, încă din anul 2019 s-a constatat că sunt necesare 4874 de posturi suplimentare de grefieri, aspect ce a fost adus la cunoştinţa executivului, convenindu-se că majorarea numărului de posturi se va realiza treptat, cu 200 de posturi pe an, fiind necesar a fi alocate 600 de posturi corespunzător perioadei 2021 – 2023. Consiliul a revenit lună de lună către Ministerul Justiţiei cu solicitarea de înfiinţare a posturilor de grefier, însă toate aceste solicitări au fost ignorate. Au fost ignorate, de asemenea, toate demersurile prin care Consiliul a solicitat alocarea posturilor de asistenţi ai judecătorului, pentru care există reglementare legală potrivit art. 150 din Legea nr. 393/2023. Deşi sunt necesare 712 posturi, executivul refuză să dea efect acestei reglementări legale, aceasta existând doar formal, întrucât este ignorată, la fel ca toate celelalte solicitări.

Abordarea puterii executive încalcă echilibrul constituţional între puterile statului reglementat de Constituţia României

Mai mult decât atât, în loc să conştientizeze gravitatea situaţiei create la nivelul sistemului judiciar prin politicile publice adoptate în ultimii 2 ani - bugetare, economice şi de personal, Guvernul României a iniţiat un proiect de lege a salarizării, care prin conţinutul şi efectele sale concrete va submina justiţia ca putere în stat, din perspectiva independenţei financiare a magistraţilor, perpetuând tendinţa generală din ultimii 2 ani de afectare a statutului magistratului. Ignorând nevoia cetăţenilor de acces la o justiţie eficientă, în termen rezonabil, puterea executivă s-a poziţionat constant împotriva puterii judecătoreşti, refuzând dialogul real, constructiv şi colaborarea interinstituţională în beneficiul societăţii româneşti şi a garanţiilor statului de drept în componenta referitoare la consolidarea justiţiei, potrivit locului şi rolului fiecărei puteri în stat.

Consiliul Superior al Magistraturii face din nou apel la responsabilitate şi asumare instituţională, subliniind că sunt necesare nu doar măsuri concrete din partea celorlalte puteri în stat, care să permită diminuarea deficitului cronic de personal prin posibilitatea origanizării concursului de admitere directă în magistratură şi a celorlalte concursuri pentru recrutarea personalului auxiliar, ci este necesar în acelaşi timp ca celelalte puteri în stat să înceteze adoptarea altor măsuri iresponsabile de destabilizare a justiţiei, precum cele referitoare la încălcarea independenţei financiare a magistraţilor, prin abordări legislative salariale neconstituţionale”.

Notă: Informațiile din această rubrică trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele făcând parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luați-le ca atare!