La opt luni dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat cele doua hotarari definitive prin care a constatat nelegalitatea certificatului verde („pasaportului de vaccinare” – click aici si aici pentru a citi), acum instanta suprema marcheaza o noua premiera in materie de abuzuri pandemice. Sigur: ICCJ s-a pronuntat la peste un an de la incheierea starii de alerta, dar esenta spetei consta in faptul ca romanii abuzati de autoritati in pandemie pot acum sa dea statul in judecata, ca sa solicite despagubiri pentru restrictiile la care au fost supusi in perioada decembrie 2021 – ianuarie 2022.

Mai exact, judecatorii ICCJ Alina-Nicoleta Ghica-Velescu (foto 1), Adriana-Florina Secreteanu si Daniel-Gheorghe Severin au respins joi, 13 iulie 2023, recursul statului roman impotriva sentintei prin care judecatorul Amer Jabre de la Curtea de Apel Bucuresti a anulat Hotararea de Guvern nr. 1242/2021 privind prelungirea starii de alerta din decembrie 2021 pana in ianuarie 2022.

Amintim ca actiunea a fost deschisa de activistul civic Aurelian Popa (foto 2), reprezentat de avocata Elena Corina Ciuchi.

Mascarada regimului Iohannis-Arafat: la radacina raului a stat o structura-fantoma

Amintim ca prin aceeasi sentinta, judecatorul CAB a a ocolit interdictia din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ legata de suspendarea actelor emise in context epidemiologic si a aplicat direct Declaratia Universala a Drepturilor Omului, la fel cum facuse in cauza in care Elena Ciuchi fusese reclamanta, chiar daca acolo avocata atacase doar certificatul verde, nu intreaga hotarare de Guvern. Intre timp, sentinta din dosarul Ciuchi a ramas definitiva la Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta suprema stabilind astfel nelegalitatea pasaportului de vaccinare (a se vedea linkurile din primul paragraf).

Elementul care distinge sentinta lui Amer Jabre consta in faptul ca magistratul de la Curtea de Apel Bucuresti a stabilit ca starea de alerta a fost prelungita (cel putin in intervalul decembrie 2021 – ianuarie 2022, in care si-a produs efectele HG 1242/2021) de catre o structura-fantoma. Mai exact: Legea nr. 55/2020 (privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19) prevede ca orice hotarare de Guvern legata de prelungirea starii de alerta trebuie emisa in baza unei hotarari a Comitetului National pentru Situatii de Urgenta (CNSU).

Acea hotarare a CNSU exista, iar in preambulul ei scrie ca a fost emisa in baza unui inscris intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situatiei de urgenta generate de virusul SARS-CoV-2, pe teritoriul Romaniei la data de 05.12.2021”, intocmit de Centrul National de Coordonare si Conducere a Interventiei (CNCCI).

Acest CNCCI a aparut in legislatia romaneasca in anul 2014, cand Ordonanta de Urgenta nr. 1/2014 a modificat OUG nr. 21/2004, prevazand ca centrul trebuie infiintat prin hotarare de Guvern. Problema este ca niciodata din 2014 pana in prezent nu a fost emisa vreo asemenea HG, omisiunea persistand de la un guvern la altul. Deci acel centru nu a existat nicicand. Astfel, Hotararea de Guvern nr. 1242/2021 (privind prelungirea starii de alerta din decembrie 2021 pana in ianuarie 2022) a fost emisa pornind de la o structura-fantoma, a concluzionat magistratul Amer Jabre intr-unul dintre argumentele pe baza carora a desfiintat HG 124/2021. Iar acum, constatarile judecatorului CAB au fost mentinute definitiv de catre Inalta Curte.

Incheiem, amintind ca in acest dosar studentul la Drept Adrian-Cristian Secu a fost intervenient accesoriu in sprijinul lui Ioan-Aurelian Popa.

Redam minuta deciziei ICCJ nr. 3741/2023 din dosarul nr. 8178/2/2021:

„Respinge exceptia tardivitatii recursului formulat de paratul Guvernul Romaniei impotriva solutiei prin care s-a dispus suspendarea dispozitiilor din anexele H.G. nr. 1242/2021, invocata din oficiu.

Respinge exceptia nulitatii recursurilor invocata de intimatul-intervenient Secu Cristian Adrian.

Respinge recursurile formulate de paratul Guvernul Romaniei prin Secretariatul General al Guvernului impotriva sentintei civile nr. 1 din 4 ianuarie 2022 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal si a incheierii de sedinta din 14 iulie 2022 a aceleiasi instante, ca nefondate.

Respinge recursul formulat de paratul Comitetul National pentru Situatii de Urgenta prin reprezentant legal Departamentul pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne impotriva sentintei civile nr. 1 din 4 ianuarie 2022 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IX-a de contencios administrativ si fiscal, ca nefondat.

Definitiva. Pronuntata astazi, 13 iulie 2023, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

Amintim minuta sentintei CAB nr. 1/2022 din aceeasi cauza:

„Respinge exceptia lipsei calitatii Directiei Generale Juridice a MAI de reprezentant al MAI, ca neintemeiata. Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului MAI. Respinge actiunea introdusa impotriva paratului MAI, ca fiind promovata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Guvernul Romaniei, in privinta capatului de cerere avand ca obiect anularea HCNSU nr.112/2021, ca lipsita de obiect. Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, in privinta capelor de cerere avand ca obiect suspendarea si anularea HG nr.1242/2021, ca lipsita de obiect. Respinge exceptia autoritatii de lucru judecat, ca neintemeiata. Respinge exceptia inadmisibilitatii cererii de suspendare, ca neintemeiata. Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru neparcurgerea procedurii prealabile, ca neintemeiata. Respinge exceptia lipsei de interes, ca neintemeiata.

Admite actiunea introdusa impotriva paratilor Guvernul Romaniei si CNSU. Admite cererea de interventie accesorie in interesul reclamantului.

In baza art.6 din CEDO, a art.47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a deciziei CCR nr.392/2021, suspenda executarea fata de reclamant, a dispozitiilor din anexele HG nr.1242/2021 care conditioneaza accesul si participarea reclamantului la servicii si activitati, indiferent de persoana fizica sau juridica, de drept privat sau de drept public, care le asigura sau care le organizeaza, de prezentarea dovezii trecerii prin boala/a dovezii realizarii schemei complete de vaccinare/a dovezii testarii, pana la data de incetarii aplicabilitatii acestui act normativ.

Anuleaza HG nr.1242/2021 si HCNSU nr.112/2021.

Obliga paratii Guvernul Romaniei si CNSU, in solidar, la plata catre reclamant a sumei de 70 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, constand in taxa de timbru. Respinge cererea reclamantului privind obligarea la plata cheltuielilor derivate din factura seria AV nr.0152/31.12.2021, ca neintemeiata. Obliga paratii Guvernul Romaniei si CNSU, la plata catre reclamant a cate unei sume de 10 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecata, constand in taxa de timbru.

Prezenta hotarare se va publica in Monitorul Oficial, in ipoteza ramanerii ei definitive, in conditiile art.23 din Legea nr.554/2004.

Cu recurs in 5 zile de la comunicare in privinta cererii de suspendare. Cu recurs in 15 zile de la comunicare in privinta cererii de anulare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucuresti, sub sanctiunea nulitatii. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin intermediul grefei instantei, azi, 04.01.2022”.

* Cititi aici spectaculoasa motivare a judecatorului CAB Amer Jabre, mentinuta acum de ICCJ