Incepe sa iasa la iveala mecanismul diabolic construit de Traian Basescu pentru a-si asigura condamnarea demnitarilor care ii sunt rivali politici, dar si controlul pe cea mai importanta instanta din tara. Dupa ce si-a aservit cu ajutorul ex-ministresei Monica Macovei marile parchete, care sar sa deschida dosare penale la orice cuvant sau avertizare pe care o face publica, si dupa ce zeci de judecatori de la instanta suprema au fost convinsi sa se ceara singuri la pensionare, Traian Basescu si-a pus oamenii doriti si in fruntea Inaltei Curti carora le-a dat si o lege (legea micii reforme nr. 202/2010 initiata de Catalin Predoiu si Emil Boc) prin care sa le mareasca celor doua puterile, pana la discretionar. Judecatoarele Livia Stanciu si Rodica Aida Popa (foto) care indeplinesc functiile de presedinte si respectiv vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie au fost alese cu manuta lui de Traian Basescu, care a recunoscut recent ca inainte de a le numi a avut discutii nu doar cu ele, ci si cu judecatori pe care i-a chemat la o cafea la Palatul Cotroceni pentru a le cere parerea. Recunoasterile lui Basescu releva imixtiunea sa la varful Justitiei, a faptului ca nu intamplator le-a ales pe cele doua pentru a-si indeplini „pohta” de a detine un anumit control pe instanta suprema, probabil de teama dosarelor penale care le va putea avea aici dupa ce nu va mai fi presedinte.

Viitorul ministru al Justitiei are datoria de a initia urgent un proiect lege prin care sa se puna capat acestui control asupra marilor dosare exercitat prin sefele Inaltei Curti!

Puteri imense pentru sefele ICCJ, care au fost repartizate prin lege sa prezideze toate marile dosare si sa decida cine va judeca alaturi de ele

La data de 16 septembrie 2010, presedintele Traian Basescu le-a numit pe mandate de trei ani pe judecatoarele Livia Stanciu si Rodica Aida Popa, ca sefe ale ICCJ si, colac peste pupaza, imediat a aparut pentru ele si o lege cu dedicatie, initiata cu ajutorul ministrului Justitiei de atunci Catalin Predoiu si premierului Emil Boc. Este vorba despre Legea nr. 202/2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 714 din 26.10.2010 – Legea micii reforme – in care pe langa unele prevederi introduse pentru a accelera chipurile viteza solutionarii dosarelor, s-au conferit puteri discretionare presedintei si vicepresedintei Inaltei Curti, contrare principiilor unui proces echitabil.

Dintre aceste puteri enumeram:

-formarea a doua Complete de 5, in materie penala, unul condus de Livia Stanciu si celalalt de Aida Popa, care sa judece in recurs cauzele de mare coruptie si cererile de arestare;

-dreptul pentru sefele Inaltei Curti de a desemna la inceputul fiecarui an componenta celor doua Complete de 5, cu judecatori alesi de la Sectia penala pentru intregul an;

-dreptul oricarui complet de a judeca cererile de recuzare formulate impotriva judecatorilor din celalalt complet;

-dreptul de a da termene rapide, chiar de la o zi la alta;

Se observa ca doamna Livia Stanciu si domnisoara Aida Popa au prin lege repartizate toate dosarele in recurs (unde se da solutia definitiva), in calitate de presedinte de complet, ceea ce contravine oricaror principii de repartizare aleatorie a dosarelor, si de garantare impotriva unui aventual abuz, raportat la o posibila incompatibilitate sau lipsa de obiectivitate! De asemenea, ideea formarii unor complete batute in cuie pe un an intreg, contravine si ea pricipiului repartizarii aleatorii a dosarelor, mai ales in recurs unde acuzatii isi joaca ultima sansa!

Avocatii din marile dosare sunt disperati ca vorbesc cu peretii in fata Completelor de 5 conduse de Livia Stanciu si Aida Popa, care au ajuns sa se auda numai pe ele

O serie de avocati de calibru sunt deja disperati de prevederile micii reforme, care au dat puteri discretionare sefelor ICCJ. Orice s-ar dispune la fond, de catre Completele de 3, in recurs Completele de 5 au ultimul cuvant, definitiv. Asa s-a ajuns ca in anumite dosare, preponderent in cele cu arestati, sa nu se mai ofere garantiile unui proces echitabil intrucat in recurs se ajunge invariabil la Completele de 5 care resping pe banda rulanta aproape toate cererile sau dau condamnari, mai nou, exact in cuantumurile de pedeapsa cerute de parchetari. Practic, acuzatii nu mai au nicio sansa in fata acelorasi judecatori care le-au respins cererile la termenele anterioare. S-a ajuns ca din cauza acestui sistem anacronic sa se stea in arest de la 6 luni, la peste 1 an, prin mandate prelungite consecutiv, desi cauzele sunt departe de a fi finalizate, dupa care evident ca sansele de obtinere a unui verdict favorabil scad simtitor pentru ca anumiti judecatori sunt interesati sa nu se ajunga la o solutie de achitare dupa asemenea perioade de arest, pentru a nu le fi vreodata imputate pe viitor.

De asemenea, in cazurile de recuzare a unui membru al Completului de 5 – cazuri petrecute destul de des, orice cerere de recuzare este automat solutionata de celalalt Complet de 5, ele fiind respinse fara macar ca partile sa afle despre motive ori sa aiba dreptul sa participe la dezbateri.

Dreptul discretionar de a da termene de la o zi la alta, in numele unei celeritati prost intelese, a facut ca in anumite cauze sa se de dea si cate 20 de termene intr-o luna, doar pentru a se ajunge cat mai rapid la condamnari. In cel mai bun caz se dau termene de 7 zile in marile dosare... Evident ca asemenea viteze de judecata incalca flagrant dreptul la aparare, avocatii si acuzatii neavand timpul fizic sa studieze probele de la dosar, cererile procurorilor si nici macar incheierile de sedinta de la termenul anterior, in unele cazuri incheierile de sedinta nefiind redactate pana la termenul fixat.

Au existat plangeri cu duiumul in acest sens, insa judecatorii din Completele de 5 nici nu s-au sinchisit, totul fiind decis ori de Livia Stanciu, ori de Aida Popa, impotriva carora niciun membru din completele selectate de acestea nu indrazneste sa carteasca. Credem ca este anormal ca onor Completele de 5 sa fie prezidate permanent de catre sefii de instanta, existand riscul ca nimeni sa nu aiba curajul de a-i contrazice, pentru a nu se pune rau cu conducerea. Mai ales ca sefele ICCJ pot decide multe, inclusiv pe disciplinar si financiar (vezi cazul judecatoarei Gabriela Birsan careia i s-a taiat din idemnizatie pentru ca s-a dus la CEDO de la Strasbourg sa-si pledeze cauza). Iar Aida Popa este cea care da chiar mandate de interceptare, inclusiv pentru subalternii ei, existand banuiala ca pana in prezent a dat mandate la cateva zeci de judecatori ICCJ.

Nu in ultimul rand, in marile dosare, in care nu exista calea de atac a apelului, ci doar recursul (situatie discriminatorie in care, chipurile, ai dreptul sa aduci probe noi in recurs) Completele de 5 resping multe din probele propuse, uneori pe toate, incalcandu-se astfel dreptul la aparare si la un proces echitabil, cazul cel mai elocvent in acest sens fiind al fostului premier Adrian Nastase. Impotriva Completelor de 5 nu mai exista nicio cale de atac!

Iata prin urmare unde s-a ajuns cu cele doua doamne/domnisoare si cu legea creata de Predoiu-Boc-Basescu special pentru ele! Deja la CEDO de la Strasbourg s-au formulat in multe din marile dosare plangeri impotriva „judecatilor” oferite de Completele de 5, care fac legea in materia penala.

Pentru exemplificare, redam in continuare cateva fragmente din legea micii reforme nr. 202/2010, pe care CSM a criticat-o pe pagini intregi la momentul avizarii ei.

„Art. III...

Completele de 5 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si judeca si alte cauze date in competenta lor prin lege, precum si ca instanta disciplinara."

(...)

Completul de 5 judecatori examineaza admisibilitatea recursului in camera de consiliu, fara citarea partilor. In cazul in care constata ca cererea de recurs este formulata impotriva unei hotarari care nu este supusa niciunei cai de atac, a unei incheieri care nu se ataca decat odata cu fondul, a unei hotarari pronuntate in recurs sau in contestatie in anulare, dispune, prin incheiere, respingerea cererii ca inadmisibila."

(...)

(1)La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc doua complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2)In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul fiecarui an doua complete de 5 judecatori.

(3)In compunerea completelor prevazute la alin. (2) intra, de regula, judecatori specializati, in functie de natura cauzei.

(4)Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproba compunerea completelor de 5 judecatori.

Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie .

(5)Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

(6) Cauzele care intra in competenta completelor prevazute la alin. (1) si (2) vor fi repartizate aleatoriu in sistem informatizat."

*Cititi aici Monitorul Oficial in care s-a publicat Legea nr. 202/2010