Plenul CSM a admis joi cererile de aparare a reputatiei formulate de fostul Procuror General al Romaniei, Laura Kovesi (foto stanga) si de judecatorul Iulian Dragomir (foto dreapta) de la Sectia penala a ICCJ, considerand ca nu se sustin acuzatiile publice de plagiat a tezei de doctorat si, respectiv, de interventii pe langa fostul sef al ANAF Sorin Blejnar, in scopul favorizarii unei persoane. Publicam in continuare, in extenso, situatiile de fapt si ratiunile pentru care Plenul CSM a decis sa admita cererile de aparare a reputatiei magistratilor Kovesi si Dragomir.

Admiterea cererii de aparare a reputatiei profesionale formulata de catre doamna Laura Codruta Kovesi, Procuror General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie

„In sedinta din data de 13 decembrie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat raportul Inspectiei Judiciare cu privire la cererea formulata, la data de 21.05.2012, de doamna Laura Codruta Kovesi, Procuror General al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, in functie la data formularii cererii, prin care solicita Consiliului Superior al Magistraturii, in temeiul prevederilor legale, apararea reputatiei profesionale, ca urmare a aparitiei, la data de 18.05.2012, pe site-ul www.grupul.ro, a articolului „Lucrarea de doctorat a procurorului general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, este un plagiat”.

Raportul redactat de Inspectia Judiciara, in urma verificarilor a relevat::

La data de 18.05.2012, pe site-ul www.grupul.ro, a fost publicat articolul in cuprinsul caruia se afirma ca, teza de doctorat sustinuta, in luna decembrie 2011, de catre doamna procuror Laura Codruta Kovesi este un plagiat. in cuprinsul articolului se sustine ca autorul lucrarii de doctorat a copiat (fara sa foloseasca ghilimelele sau sa indice sursele) din lucrari cunoscute in domeniu, studii din reviste de specialitate, strategii guvernamentale, dar si referate disponibile pe internet si site-uri specializate.

La data de 22.05.2012 Grupul de Investigatii Politice a sesizat Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, in legatura cu posibilele fapte de plagiat ale doamnei procuror general Laura Codruta Kovesi, in cadrul tezei de doctorat.

Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare a trimis, la data de 24.05.2012, sesizarea catre Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii (CNECSDTI), care functioneaza pe langa Autoritatea Nationala pentru Cercetare stiintifica din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

CNECSDTI a solicitat doamnei Laura Codruta Kovesi ca, pana la data de 06.07.2012, sa inainteze Comisiei punctul de vedere cu privire la sesizarea inregistrata.

La data de 07.06.2012 doamna procuror general Laura Codruta Kovesi a solicitat amanarea efectuarii verificarilor de catre inspectorii judiciari, cu privire la cererea sa de aparare a reputatiei profesionale, pana la finalizarea verificarilor de catre de CNECSDTI.

Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii, prin Raportul final nr. 940/05.09.2012, a concluzionat urmatoarele: „Analizand sesizarea nr. 606 din data de 25.05.2012 precum si informatiile, datele, documentele si probele materiale, CNECSDTI constata respectarea tuturor normelor de buna conduita in activitatea de cercetare stiintifica. Drept urmare, apreciaza ca fiind neintemeiata calificarea drept plagiat a paragrafelor din cadrul tezei de doctorat „Combaterea crimei organizate prin dispozitii de drept penal”, sustinuta de catre doamna Laura Codruta Kovesi, in decembrie 2011, indicate in sesizare.

CNECSDTI constata indeplinirea tuturor procedurilor legale in vigoare la data sustinerii tezei de doctorat si apreciaza ca titlul de doctor in stiinte Juridice a fost obtinut de doamna Laura Codruta Kovesi in concordanta cu legislatia in vigoare in anul 2011”.

Prin Hotararea nr. 941/05.09.2012, Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii a aprobat Raportul final nr. 940/05.09.2012.

Reputatia profesionala este o consecinta a integritatii morale si profesionale de care trebuie sa dea dovada fiecare judecator si procuror si ofera magistratului credibilitate si siguranta in exercitarea profesiei, precum si autoritate in exprimarea opiniilor profesionale.

Din aceasta perspectiva, reputatia magistratului presupune doua componente esentiale: - obligatia magistratului de a avea o conduita generala exemplara ( care reprezinta si o conditie de acces in profesie, careia ii corespunde dreptul de a se bucura de reputatie in fata societatii profesional) si, de cealalta parte, - obligatia Statului de a garanta mentinerea reputatiei magistratului, de fiecare data cand se constata ca faptele semnalate sunt de natura sa ii afecteze prestigiul si, pe cale de consecinta, autoritatea in exercitarea profesiei.

Potrivit art. 12 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, admiterea in magistratura a judecatorilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si a bunei reputatii astfel, odata cu dobandirea functiei de procuror, conditia bunei reputatii subzista pe tot parcursul exercitarii functiei (...)

Pentru argumentele prezentate, in temeiul dispozitiilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicata, si art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 4 din Regulamentul de organizare si functionare a CSM, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la admiterea cererii de aparare a reputatiei profesionale formulate de doamna Laura Codruta Kovesi, Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.”

Admiterea cererii de aparare a reputatiei profesionale a domnului judecator Dragomir Ilie Iulian din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie

„In sedinta din data de 13 decembrie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificarilor efectuate de Serviciul de inspectie pentru judecatori al Inspectiei Judiciare referitoare la cererea de aparare a independentei, impartialitatii si reputatiei profesionale formulata de domnul Dragomir Ilie Iulian, judecator din cadrul inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Cererea domnului judecator a fost formulata avand in vedere continutul emisiunii „Sinteza zilei” difuzata la data de 21.10.2012 pe canalul TV Antena 3 si a fost completata la data de 29.10.2012, prin cererea aceluiasi magistrat in care solicita apararea reputatiei profesionale in raport cu emisiunile ulterioare difuzate pe acelasi canal de televiziune la 23.10.2012 si, respectiv, 24.10.2012, precum si in raport de continutul unui articol de presa publicat in ziarul „Jurnalul National” intitulat „O data vede finul ce fura nasul - Afacerea cu terenuri intre Basescu si Casuneanu, inchisa la spalarea banilor de judecatorul Dragomir”. Ulterior, prin cererea inregistrata la data de 6.11.2012, domnul judecator Dumitru Iulian Dragomir a formulat o noua cerere avand ca obiect solicitarea de aparare a reputatiei profesionale fata de cuprinsul articolului publicat in ziarul „Jurnalul National” la data de 30.10.2012 intitulat „Cei care il au pe Nasu in suflet” si de dezbaterile din cadrul emisiunii „Exces de putere” difuzata la data de 3.11.2012 pe postul de televiziune Antena 3.

Verificarile efectuate de Inspectia Judiciara, au relevat ca domnul judecator Dragomir Ilie Iulian a indeplinit functia de presedinte al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor in perioada 23.06.2004-31.12.2005, fiind propus in functia de membru al Plenului Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor de catre ministrul justitiei de la acea data, domnul Cristian Diaconescu. Dupa incetarea respectivei calitati, in perioada 1.01.2006-30.06.2007, domnul judecator si-a reluat activitatea la Curtea de Apel Bucuresti, detinand si functia de vicepresedinte al instantei. incepand cu data de 1.06.2007, domnul Dragomir Ilie Iulian a fost numit in functia de judecator la ICCJ, instanta unde isi desfasoara activitatea si in prezent. incepand cu luna octombrie 2007, prin ordine succesive emise de presedintii ICCJ, domnul judecator Dragomir Ilie Iulian a fost desemnat, impreuna cu alti judecatori din cadrul Sectiei penale, sa asigure componenta completelor investite cu solutionarea cererilor avand ca obiect autorizarea interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare, inclusiv in ceea ce priveste infractiunile contra sigurantei nationale.

Desemnarea domnului judecator in functia de membru al Biroului Electoral Central pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului din 30 noiembrie 2008 s-a facut cu respectarea dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 35/2008, prin tragere la sorti in sedinta publica, fapt confirmat de procesul-verbal incheiat la 4.09.2008 si insusit prin semnatura de presedintele ICCJ, domnul prof. univ. dr. Nicolae Popa. Dupa desemnarea membrilor BEC, in temeiul art.14 alin.3 din acelasi act normativ, membrii biroului au desemnat presedintele si loctiitorul Biroului, prin vot secret.

Referitor la activitatea domnului judecator, aspectele aduse in discutie in cadrul emisiunilor TV si in cuprinsul celor doua articole de presa vizeaza trei categorii de atributii indeplinite de respectivul magistrat, si anume de presedinte al ONPCSB, de membru si loctiitor al presedintelui BEC pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului din 30 noiembrie 2008 si, respectiv, de judecator in cadrul ICCJ.

In ceea ce priveste acuzele ce i-au fost aduse in legatura cu pretinsa divulgare a unor date din activitatea ONPCSB referitoare la numitul Omar Hayssam, actele solicitate instantei supreme de inspectorii judiciari si anume hotararile judecatoresti pronuntate in cauza penala ca a format obiectul dosarului nr.6881/1/2008 al Sectiei penale a inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv dosarul nr.2746/1/2009 al Completului de 9 Judecatori, confirma ca solutia de neurmarire penala data de parchet a fost mentinuta si de instanta.

Distinct, referitor la aspectele avand ca obiect activitatea desfasurata de magistrat in cadrul BEC pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului din 30 noiembrie 2008, inspectorii judiciari au retinut ca desemnarea domnului judecator s-a facut cu respectarea dispozitiilor Legii nr.35/2008. in ce priveste BEC, in componenta acestuia nu au intrat doar cei cinci judecatori ai instantei supreme, ci si presedintele si vicepresedintii Autoritatii Electorale Permanente, cate un reprezentant al partidelor politice parlamentare si organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar propriu in ambele Camere ale Parlamentului, precum si reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minoritatilor nationale din Camera Deputatilor. Aspectele criticate in emisiunile TV vizeaza modul de deliberare si solutiile adoptate de un organ colegial constituit conform dispozitiilor legale si care angajeaza pe toti membrii Biroului Electoral Central, si nu doar o parte dintre acestia.

In ce priveste participarea domnului judecator la solutionarea cauzelor avand ca obiect autorizarea interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor telefonice, din verificarile efectuate de Inspectia Judiciara a rezultat ca reprezinta o atributie care a fost desemnata domnului judecator prin ordin de serviciu de toti cei trei presedinti ai inaltei Curti de Casatie si Justitie din anul 2007 la zi, lipsind elemente pertinente care sa sustina ideea desemnarii sale pe criterii politice sau ca urmare a interesului vreunei persoane. Referitor la posibilitatea ca magistratii astfel desemnati sa fie „ofiteri acoperiti sau descoperiti” ai serviciilor secrete, in raportul Inspectiei Judiciare se mentioneaza ca sanctiunea nerespectarii dispozitiilor art.7 alin.1 din Legea nr.303/2004 este aceea a eliberarii din functie, iar prin declaratii anuale, magistratii sunt obligati sa declare daca detin calitatea de lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii. Potrivit precizarilor facute, domnul judecator a completat anual respectiva declaratie.

In ce priveste modul de instrumentare a cauzei in care un fost ministru, doamna Monica Iacob Ridzi, detine calitatea de inculpat, din verificarile efectuate a fost identificat ca fiind dosarul nr.3721/1/2011 care se afla pe rolul Sectiei penale a ICCJ si care are ca obiect mai multe infractiuni prevazute de Legea nr.78/2000, Codul penal si Legea nr.161/2003. Conform hotararilor colegiului de conducere al ICCJ si planificarii sedintelor de judecata la nivelul Sectiei penale, atat in anul 2011, cat si in anul 2012, domnul judecator Dragomir Ilie Iulian a detinut calitatea de membru titular al completului C3. Din verificari a rezultat ca, in prima faza, amanarea cauzei a fost determinata de motive obiective, respectiv pentru respectarea dreptului la aparare al inculpatilor, pentru rezolvarea cererilor de introducere cauza a unor institutii publice in calitate de parti responsabile civilmente si solutionarea exceptiilor vizand regularitatea actului de sesizare. in faza cercetarii judecatoresti, numarul mare al inculpatilor si al martorilor din acte, precum si complexitatea cauzei au determinat amanarea justificata a cauzei pentru audierea persoanelor implicate in procedura judiciara, nefiind obiectiv posibila finalizarea cercetarii judecatoresti la un singur termen de judecata. Urmare afirmatiilor facute in cadrul emisiunii televizate din data de 24.10.2012, la data de 25.10.2012, domnul judecator Dragomir Ilie Iulian a formulat declaratie de abtinere in dosarul nr.3721/1/2011. Cererea de abtinere a fost respinsa prin incheierea din 25.10.2012 pronuntata in acelasi dosar, retinandu-se ca nu exista niciun indiciu din care sa rezulte ca domnul judecator nu si-ar fi exercitat cu deplina obiectivitate si impartialitate atributiile ce i-au fost conferite prin lege. Concluzionand cu privire la acest aspect, inspectorii judiciari au constatat ca fiind nesustinute atat suspiciunile privind repartizarea dosarului, cat si acuzele privind lipsa de impartialitate a unui membru al completului de judecata si temporizarea in mod intentionat a procedurii.

Distinct de aceste chestiuni concrete, punctuale privind activitatea domnului judecator Dragomir Ilie Iulian, articolele de presa si emisiunile televizate au avut ca element si punct de pornire comune sustinerea privind existenta intre respectivul magistrat si presedintele Romaniei a unei relatii de atasament, presedintele fiind pentru magistrat „nasul din suflet”. Comentariile in acest sens au fost determinate de convorbirea telefonica din data de 25.08.2010 dintre magistrat si presedintele ANAF relevata de presa. Identificarea persoanei despre care domnul judecator afirma ca este „nasul nostru si-n sufletul nostru” ca fiind domnul Traian Basescu apartine redactiei, fiind exclusiv aprecierea moderatorului si a invitatilor din emisiune, opinia imbratisata fiind indusa ulterior opiniei publice prin afirmatii repetate in sensul ca nasul de suflet al magistratului ar fi fost presedintele Romaniei. Plecand de la aceasta sustinere a participantilor la emisiunile TV, care in niciun caz nu poate fi retinuta ca un fapt evident, de necontestat, prin comentariile din emisiunile televizate si articolele de presa, impartialitatea si obiectivitatea magistratului in indeplinirea atributiilor de serviciu, inclusiv in ce priveste functia de presedinte al ONPCSB si cea de membru al BEC, au fost puse sub semnul indoielii si chiar contestate, fapt ce a fost de natura sa-i afecteze domnului judecator reputatia profesionala prin inducerea ideii ca, in activitatea desfasurata, ar fi avut in vedere alte considerente, si nu legea. Verificarile au relevat faptul ca este adevarat ca scopul convorbirilor telefonice a fost acela de a se solicita primirea in audienta de catre presedintele ANAF a unei persoane, manager al unui restaurant. Continutul discutiei purtate nu releva insa ca s-ar fi solicitat rezolvarea intr-un anume fel a cererii, fapt ce ar fi fost susceptibil de a fi interpretat ca o interventie pentru solutionarea unei cereri, ci s-a solicitat presedintelui ANAF primirea in audienta a unei persoane, fapt ce nu este prin el insusi susceptibil de sanctionare cata vreme interlocutorul avea competenta de a primi in audienta si nu se urmarea rezolvarea intr-un anume fel a solicitarii, in afara cadrului legal.

Aspectele reprosate domnului judecator in emisiunile televizate si in articolele de presa cu privire la modul de indeplinire a responsabilitatilor judiciare au fost susceptibile de a altera increderea opiniei publice in impartialitatea, corectitudinea si probitatea pe care, in mod legitim, orice persoana le asteapta de la instante si judecator - persoana careia ii incredinteaza apararea drepturilor sale.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, analizand rezultatele verificarilor efectuate de Serviciul pentru judecatori al Inspectiei Judiciare, a retinut ca, avand in vedere gravitatea si impactul public negativ al afirmatiilor din articolele si emisiunile TV mentionate, cererile domnului judecator Dragomir Ilie Iulian, de la inalta Curte de Casatie si Justitie, de aparare a independentei, impartialitatii si reputatiei profesionale sunt justificate si a procedat la admiterea cererilor.”