Telegrama din 10 aprilie 2009
ID: 09BUCHAREST247
Tipul: CONFIDENTIAL
Sursa: Embassy Bucharest
Declasificabila la 9 aprilie 2019

Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) Daniel Morar, anunta ca vor mai veni si alte alte cazuri-bomba din partea institutiei pe care o conduce. Pe de alta parte, conform documentului Wikileaks tradus si publicat de ”Jurnalul national”, seful DNA, Daniel Morar, i-a avertizat pe oficialii Ambasadei SUA ca pachetul de reforme ale Codurilor Civil si Penal dezbatute in Parlament este deficitar, date fiind consultarile inadecvate si amendamentele care vor reduce sau elimina pedepsele pentru coruptie, reducerea perioadelor de prescriere a faptelor si definirea inadecvata a infractiunilor financiare complex. Morar a avertizat si ca adoptarea unui nou Cod Penal ar putea duce la abrogarea bazei legale sub care opereaza DNA si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT). El a indicat ca urmau noi dosare pe numele unor ofiteri operativi din cadrul serviciilor de informatii ale Ministerului de Interne.

In data de 9 aprilie 2009, consilierul politic al ambasadei si analistul Biroului de Informatii si Cercetare (INR) al Departamentului de Stat Elisabeth Brocking s-au intalnit cu procurorul-sef al DNA, Daniel Morar.El s-a declarat nemultumit ca pachetul de reforme al Codurilor Civil si de Procedura Penala facut la repezeala de Ministerul Justitiei progreseaza lent si noile coduri sunt deficitare. Mai rau, adoptarea codurilor ar putea duce la abrogarea Legii Speciale privind Coruptia (Legea 78/2000) care a fost baza legala pentru activitatea DNA si a DIICOT, atat timp cat oponentii acestor doua agentii ar putea sustine ca Legea 78 este redundanta. Morar a declarat ca multe dintre obiectiile la proiectele Codurilor sunt discutate in Parlament. Acestea includ prevederi care pot diminua sau elimina pedepsele pentru coruptie; reducerea perioadelor de prescriere a faptelor pana intr-acolo incat investigatii privind cazuri de coruptie n-au putut fi realizate la timp; definiri inadecvate pentru delicte financiare complexe, cum ar fi fraudarea Bursei sau evaziunea fiscala. Morar a declarat ca are sprijinul procurorului general Laura Codruta Kovesi in aceasta privinta si ca recentele comentarii ale doamnei Kovesi pe marginea proiectelor Codurilor postate pe site-ul acesteia s-au bazat in parte pe informatiile furnizate de DNA.

Intrebat in legatura cu pozitia ministrului Justitiei, Daniel Morar a raspuns ca in timp ce Ministerul Justitiei a anuntat ca este de acord cu propunerile DNA, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, avea mainile legate, pentru ca ministerul nu a putut amenda proiectul original al Codului, pentru ca acesta fusese aprobat deja de Cabinet. Astfel, orice comentarii ale ministerului pe marginea proiectelor Codurilor a trebuit sa fie interpretate ca fiind doar cu caracter de recomandare. Morar a adaugat ca dezbaterile parlamentare pe marginea Codurilor reprezentau un proces deficitar, dat fiind faptul ca, potrivit sondajelor neoficiale pe care le detine, 80% dintre magistratii romani n-au citit inca proiectul Codului, iar audierile din Parlament nu prezentau punctele de vedere ale unor importanti actori ai vietii publice, inclusiv societatea civila. Morar a criticat si pasivitatea – aparent deliberata – a reprezentantului Ministerului de Justitie desemnat sa asiste la audierile parlamentare.

Morar a declarat ca sprijinul pentru Coduri si opozitia fata de revizuirile Codului nu au fost intotdeauna pe aceeasi linie cu politica partidelor. De exemplu, in timp ce ministrul PSD pentru Relatia cu Parlamentul Victor Ponta conducea comisia ad-hoc care examina Codul Penal (si a promis ca urma sa aiba Codurile gata pana la 15 mai), liderul PSD Mircea Geoana parea ca oscileaza. Se pare ca Geoana a intrebat la Comisia Europeana daca aceasta ar fi o problema ca aceste Coduri sa nu fie aprobate la timp, pana la prezentarea raportului periodic al UE privind justitia si reformele in justitie: raspunsul lor a fost ca sunt de preferat niste Coduri bune, in locul unora rapide. Morar a adaugat ca ideea potrivit careia Codurile au fost adoptate din cauza presiunii UE, sau ca aceste Coduri reprezinta introducerea standardelor "europene" in Romania, este inselatoare. Era evident ca planul de a aproba cele patru Coduri – Penal, de Procedura Penala, Civil si de Procedura Civila – intr-o perioada fara precedent de scurta, de numai doua luni, a venit in totalitate din interiorul Romaniei. In acelasi fel, Morar a afirmat ca sustinatorii au esuat in justificarea afirmatiilor lor potrivit carora proiectele Codului reprezinta cele mai bune standarde ale jurisprudentei "europene" moderne. "O s-o cred cand o sa-mi arate dovada", a spus Morar.

Intrebat daca DNA este afectata de aceleasi presiuni bugetare imediate, de genul celor care afecteaza in prezent alte agentii specializate in lupta cu infractionalitatea (Agentia Antidrog, Serviciul de Combaterea Traficului de Persoane si unitatile de lupta impotriva cybercriminalitatii), Morar a raspuns ca DNA are intreg bugetul alocat cel putin pana la sfarsitul lunii iulie. In timp ce exercitarea rectificarii bugetare de la mijlocul anului ar putea avea un impact negativ asupra operatiunilor DNA, adevarata amenintare la adresa agentiei este daca Legea 78 va fi sau nu pastrata dupa revizuirea Codurilor Penale. El a avertizat ca desfiintarea celor doua agentii si reintegrarea serviciilor privind crima organizata si investigarea coruptiei in cadrul biroului procurorului general s-au mai incercat in trecut si au esuat.

Lupta impotriva acestor delicte complexe necesita experienta in domeniu, mijloacele potrivite, autonomie institutionala si finantare care vin o data cu munca pentru o organizatie a carei existenta continua depinde de masura in care oamenii ei isi fac treaba.

Morar a fost critic si fata de propunerile Ministerului de Justitie privind revitalizarea propriului serviciu de informatii – SIPA – care a fost desfiintat de ministrul de atunci al Justitiei, Monica Macovei, in 2005-2006. El a declarat ca o astfel de structura nu este necesara in Ministerul Justitiei si nu este in consonanta cu misiunea ministerului, dat fiind ca tipul de informatii obtinute de acesta nu ar putea fi folosite drept probe in justitie. Morar a aratat ca "lucrurile merg bine" pentru "cazuri interesante care implica oameni importanti". El a explicat ca este de asteptat, in curand, acuzarea mai multor persoane din cadrul Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) si de la Directia Generala Anticoruptie (DGA) care au fost implicate in mai multe activitati de "politie politica", precum interceptari si diverse tipuri de supraveghere.

Aceste violari ale vietii private au avut loc, in ciuda faptului ca nu au existat in realitate cazuri de punere sub acuzare. Mai degraba diverse persoane au facut aceste lucruri pentru a obtine avantaje personale sau pentru a obtine informatii cu care sa-i santajeze pe altii. E socant faptul ca la atatia ani de la caderea comunismului astfel de practici ale vechiului sistem continua. "Putem dovedi asta", a adaugat acesta.